Datoria publică a Franței urmează să înregistreze creșteri semnificative în perioada următoare, ajungând la 119,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în anul 2026. Conform datelor furnizate de o sursă din Ministerul francez al finanțelor, acest indicator financiar va continua să crească și în anul 2027, atingând un nivel de 121,7% din PIB. Această evoluție marchează o perioadă de presiune financiară majoră pentru bugetul statului francez.
Situația financiară a Franței este comparată cu cea a altor economii din zona euro, unde Franța ocupă locul trei în ceea ce privește gradul de îndatorare, fiind depășită doar de Grecia și Italia. Nivelul datoriei este de peste două ori mai mare decât limita de referință de 60% stabilită pentru statele membre ale Uniunii Europene. În contrast, în Spania datoria a scăzut sub pragul de 100% din PIB în luna iulie, iar Portugalia a reușit reducerea acestuia sub 90% în 2025.
Creșterea datoriei este descrisă ca fiind o consecință directă a unui deficit bugetar care rămâne ridicat. În Franța, deficitul a ajuns la 5,1% anul trecut, iar estimările oficiale indică un deficit de 5,4% pentru anul 2026, cu o scădere prognozată la 5% în 2027. Guvernul a transmis deja proiectul de măsuri bugetare pentru anul 2027 către Înaltul Consiliu al Finanțelor Publice (HCFP) pentru evaluarea viabilității macroeconomice.
Pentru a gestiona aceste cifre, premierul Sebastian Lecornu a anunțat intenția de a implementa ajustări și reduceri bugetare în valoare de 54 de miliarde de euro pentru anul 2027. Totuși, din cauza contextului electoral, anumite decizii sensibile, precum reducerea facilităților fiscale pentru pensionari, vor fi lăsate la latitudinea Parlamentului. Eric Coquerel, președintele comisiei de finanțe de la partidul Franța Nesupusă (LFI), a criticat planul, susținând că aceste măsuri vor afecta segmentele de populație cu venituri mici.
În ciuda cifrelor alarmante, șefa HCFP, Amelie de Montchalin, a declarat că există încă posibilitatea de a corecta traiectoria financiară a țării. Aceasta a subliniat că o criză nu este un deznodământ cert sau inevitabil, argumentând că Franța nu este condamnată dacă deciziile de management fiscal sunt luate rapid și sunt responsabile. Această perspectivă vine într-un moment în care presiunea asupra bugetelor naționale este vizibilă în întreaga regiune.
Regulile fiscale ale Uniunii Europene impun ca deficitul bugetar anual să nu depășească pragul de 3% din PIB pentru a asigura stabilitatea financiară. În prezent, Franța depășește acest limitativ atât prin deficitul de anul trecut, cât și prin proiecțiile pentru perioada 2026-2027, ceea ce pune sub semn lênghi echilibrul fiscal național în raport cu normele europene de supraveghere.