Datoria publică a Franței urmează să atingă în perioada următoare cele mai înalte niveluri din ultimii decenii, conform datelor furnizate de Ministerul francez de Finanțe. Proiecțiile indică o creștere continuă a datoriei, care va ajunge la 119,3% din PIB în anul 2026 și va crește ulterior la 121,7% din PIB în anul 2027. Aceste cifre reprezintă niveluri care nu au mai fost înregistrate de la anul 1978, conform informațiilor Institutului Național de Statistică din Franța (Insee).
Această evoluție a datoriei este descrisă de surse din cadrul ministerului ca fiind un proces „automat”, fiind rezultatul direct al unui deficit bugetar care rămâne la un nivel ridicat. Franța ocupă poziția de a treia cea mai îndatorată țară din zona euro, situându-se imediat după Grecia și Italia. În acest context, raportul datoriei față de PIB depășește de două ori plafonul de referință de 60% din PIB stabilit pentru statele membre ale Uniunii Europene.
Situația fiscală este agravată de un deficit public care a fost de 5,1% din PIB anul trecut, iar guvernul estimează că acesta va crește până la 5,4% în cursul acestui an. Conform regulilor europene, deficitul public ar trebui să nu depășească pragul de 3% din PIB. Din cauza acestor valori, Franța se află de doi ani sub monitorizare specială la nivelul Uniunii Europene, guvernul estimând o scădere a deficitului la 5% din PIB anul viitor.
Pentru a aborda aceste probleme, premierul Sébastien Lecornu a anunțat că guvernul intenționează să adopte reduceri de cheltuieli și ajustări bugetare în valoare de 54 de miliarde de euro pentru anul 2027. Proiectul de buget a fost transmis Consiliului Superior pentru Finanțe Publice (HCFP) pentru evaluarea viabilității acestuia. Totuși, premierul a lăsat Parlamentul să decidă asupra unor măsuri sensibile, precum propunerea de reducere a unor facilități fiscale acordate pensionarilor.
Președintele HCFP, Amélie de Montchalin, a subliniat că există posibilitatea de a schimba direcția politicii bugetare, afirmând că Franța nu este condamnată dacă deciziile sunt luate rapid și responsabil. Totodată, prognoza de creștere economică pentru 2026 a fost revizuită în scădere. Economia franceză este afectată de un consum slab al populației și de creșterea prețurilor la energie, context influențat de conflictul dintre SUA și Israel împotriva Iranului.
Monitorizarea deficitelor publice este un proces central în cadrul Uniunii Europene, unde statele sunt supuse criteriilor de convergență pentru a asigura stabilitatea zonei euro. În prezent, diferențele dintre performanțele economice ale țărilor membre sunt evidente, în timp ce unele economii, precum Portugalia, au reușit să reducă datoria sub pragul de 90% din PIB, spre deosebire de situația de expansiune a datoriei în Franța.