Datoria publică a României a înregistrat un nivel de 1.205 miliarde de lei la finalul lunii iulie, cifra reprezentând 60,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată o creștere a datoriei cu 67,7 miliarde lei față de finalul anului 2025. Deși raportul datorie/PIB a scăzut ușor față de nivelul de 61,4% din luna mai, acesta rămâne peste pragul critic de 60% din PIB.
Problema centrală identificată nu este valoarea absolută a datoriei, ci modul în care sunt utilizate fondurile împrumutate. Aproximativ 75% din banii contractați sunt direcționați către administrarea finanțării, acoperind dobânzile și rostogolirea datoriilor vechi. Din cauza deficitului bugetar ridicat și a dezechilibrelor macroeconomice, România se împrumută la costuri mari pentru a achita datoriile anterioare care au fost contractate la rate mai mici.
Pentru anul 2026, necesarul total de finanțare al Guvernului este estimat la 265 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 13% din PIB. Din acest montant, circa 61 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB, vor fi destinate exclusiv cheltuielilor cu dobânzile. Această proporție de cheltuieli cu dobânzile este mai mare raportat la PIB decât cea a altor țări europene din zona euro care au datorii de peste 100% din PIB.
Structura necesarului de împrumut pentru 2026 indică o distribuție specifică a resurselor. Aproximativ 52% din totalul împrumuturilor, adică circa 139 de miliarde de lei sau 6,8% din PIB, sunt necesare pentru refinanțarea datoriei existente prin plata principalului la împrumuturile vechi ajunse la maturitate. În același timp, doar 25% din necesar acoperă deficitul bugetar primar, ceea ce înseamnă circa 65 de miliarde de lei, sau 3,2% din PIB.
Deficitul bugetar primar reprezintă lipsa de fonduri a Guvernului pentru cheltuielile curente, precum pensiile, salariile bugetare, bunurile, serviciile sau investițiile, înainte de plata dobânzilor. În contextul actual, din totalul de 13% din PIB necesar pentru împrumuturi în 2026, doar o mică parte este disponibilă pentru aceste necesități operaționale. Restul resurselor sunt consumate de mecanismele de plăți pentru datoria deja existentă la scadență.
Menținerea datoriei sub pragul de 60% din PIB este o condiție esențială pentru aderarea României la zona euro, conform prevederilor din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În prezent, deși PIB-ul nominal este influențat de inflație și se estimează să ajungă la 2.045 miliarde lei până la finalul anului 2026, creșterea PIB-ului real rămâne aproape nulă, ceea ce pune presiune pe indicatorii de stabilitate fiscală.