La finele lunii mai 2026, datoria publică a României a atins un nivel de 59,9% din PIB, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și de Institutul Național de Statistică. Valoarea totală a obligațiilor de plată a fost de aproximativ 1.194 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 57 miliarde lei față de suma de 1.137 miliarde lei raportată la finalul anului precedent. Această cifră este calculată pe baza PIB-ului cumulat pentru ultimele patru trimestre, cuprpins în total 1.994.050,6 milioane lei.
Situația este considerată critică deoarece România se apropie de pragul de 60% din PIB, un punct care impune măsuri legislative stricte. Conform legii 69/2010, depășirea acestui nivel ar putea obliga statul să adopte un program de reducere a datoriei publice cu 5 puncte procentuale anual. În prezent, pe site-ul instituției, valoarea indicatorului este încă raportată la 61,4%, bazată pe PIB-ul din perioada T2 2025 – T1 2026, de 1.945.982,0 milioane lei.
Evoluția costurilor cu datoria publică arată o presiune crescândă asupra bugetului de stat. În anul 2025, sumele achitate pentru dobânzi au reprezentat 2,6% din PIB, o creștere față de 2,1% din anul anterior. Estimările pentru anul 2026 indică faptul că plățile pentru dobânzi vor ajunge la 60,8 miliarde lei, ceea ce înseamnă 2,96% din PIB, situându-se aproape de limita de 3% din PIB.
Structura datoriei a suferit modificări semnificative în perioada recentă, cu o mutare de la obligațiile pe termen scurt către cele pe termen lung. Sumele aferente datoriei pe termen scurt au scăzut de la 79,15 milioane lei la finalul anului 2025 la 54,31 milioane lei la finele perioadei raportate. În schimb, datoria pe termen lung a crescut cu circa 81,5 miliarde lei, ajungând la un total de 1.139,7 miliarde lei, reprezentând 95% din datoria totală.
Nivelul actual al datoriei publice pune sub semnul întrebării capacitatea de a respecta criteriile de aderare la moneda unică euro. România se confruntă cu dificultăți în respectarea pragurilor necesare, având un decalaj substanțial în raport cu obiectivele de inflație și deficit bugetar. În acest context, gestionarea dobânzilor pentru înlocuirea vechilor datorii va depinde de ratingul de țară și de nivelul dobânzilor de pe piață.
Evoluția indicatorilor economici de la Ministerul Finanțelor și datele de la INS reflectă o presiune pe bugetul de stat, în contextul în care costurile cu dobânzile sunt în creștere. Această evoluție este relevantă pentru stabilitatea fiscală a țării, având în vedere că depășirea anumitor praguri legale poate impune blocarea majorărilor de cheltuieli permanente, precum pensiile sau salariile bugetarilor.