Datoria publică a României a ajuns la aproximativ 1.205 miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 60% din PIB, la sfârșitul lunii iulie 2026. Alexandru Nazare a semnalat că, deși există o tendință de reducere a deficitului bugetar, costurile aferente finanțării statului rămân extrem de ridicate. În primele opt luni ale anului, statul a achitat dobânzi de 42,1 miliarde de lei, o sumă care este cu 26,7% mai mare față de perioada similară din 2025.
Evoluția deficitului bugetar arată o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la o prognoză de 7,9% pentru anul 2025. Pentru primele opt luni ale anului curent, deficitul calculat în termeni cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. Această diminuere reprezintă o reducere de aproape 27 de miliarde de lei, însă Alexandru Nazare subliniază că obiectivul pentru 2026 este de 6,2% din PIB.
Costurile cu dobânzile vor ajunge, pentru întregul an, la aproximativ 3% din PIB, limitând fondurile pentru educație, sănătate și infrastructură. Alexandru Nazare a avertizat că o greșeală majoră ar fi revenirea la angajamente bugetare nesustenabile care să necesite noi împrumuturi. El a menționat că, în trecut, statul a cheltuit fără rigoare și a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată ulterior, rezultând cel mai mare deficit din UE.
O preocupare majoră vizează menținerea ratingului de credit al României pentru a evita categoria „junk”, asociată cu un nivel speculativ. Alexandru Nazare a precizat că o evaluare a agenției Fitch este programată în ianuarie, iar orice derapaj fiscal ar putea afecta încrederea creditorilor. Dacă percepția asupra stabilității financiare se deteriorează, costul împrumuturilor statului va crește, afectând direct bugetul și capacitatea de investiții a țării.
Pentru a gestiona aceste riscuri, oficialul propune îmbunătățirea colectării veniturilor, controlul cheltuielilor și prioritizarea investițiilor care cresc productivitatea. În contextul în care în 2027 vor dispărea granturile din PNRR, planificarea trebuie să se bazeze pe surse de finanțare permanente pentru cheltuielile de funcționare. Alexandru Nazare susține că disciplina fiscală este esențială pentru a reconstrui o bază economică solidă fără a lăsa datorii generațiilor viitoare.
Consolidarea fiscală este un proces prin care autoritățile încearcă să reducă raportul dintre datoria publică și produsul intern brut. În România, acest proces este influențat de necesitatea de a respecta pragurile de deficit impuse la nivel european, care sunt de 3% din PIB. Menținerea unui echilibru între reducerea datoriei și susținerea investițiilor rămâne un punct critic pentru stabilitatea indicatorilor macroeconomici ai țării.