Situația datoriei publice din Statele Unite ale Americii a ajuns la un nivel critic, atingând 39.700 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 123% din PIB-ul SUA. Această cifră este considerată nesustenabilă în contextul dobânzilor de piață de 5% la dolar, generând îngrijorări printre marii investitori care dețin expuneri pe titlurile de stat americane. Întreaga lume este expusă la aceste variații, în timp ce încercările lui Scott Bessent de a opri creșterea randamentelor prin achiziții au eșuat.
Presiunea asupra piețelor financiare este accentuată de probabilitatea de 70% ca Fed să majoreze dobânda pentru a controla inflația. În același timp, conflictul din Iran a dus la creșterea prețului petrolului la peste 100 de dolari pe baril, afectând prețurile bunurilor și serviciilor. Această evoluție aduce presiune pe inflație și pe stabilitatea macroeconomică, deoarece rutele de aprovizionare către Occident sunt perturbate, făcând dificilă scăderea prețului de la baril.
Creșterea dobânzilor în SUA influențează și titlurile de stat ale altor țări precum Germania, Italia, Spania sau Marea Britanie, dar și Japonia, care are o datorie de peste 200% din PIB. Statele occidentale se confruntă cu dificultăți în refinanțarea datoriei publice, deoarece serviciul de finanțare devine tot mai costisitor. În aceste condiții, cumpărătorii de titluri de stat devin tot mai reticenți și solicită dobânzi tot mai mari pentru a compensa riscurile.
România se află într-o poziție de vulnerabilitate, având o datorie publică de 1.194 de miliarde de lei, reprezentând 61,4% din PIB. Din această sumă, 55% este formată din datorie în valută, cuprinzând 103 miliarde euro și 25 de miliarde dolari. Dacă piețele globale intră în criză, accesul la finanțare externă pentru Guvern și sectorul privat va deveni mult mai dificil și mai scump, punând o presiune imensă pe bugetul de stat.
Istoria recentă oferă semne de avertizare, amintind de criza din 2008 când România a fost afectată de retragerea finanțărilor externe. Atunci, în contextul unei expuneri mari pe împrumuturi în valută, cursul valutar a crescut cu 30% în raport cu toamna anului respectiv. În prezent, deși sistemul bancar are o expunere mai mică în valută, riscul s-a mutat în bugetul de stat, care depinde de fonduri externe și de stabilitatea piețelor de capital.
Contextul geopolitic rămâne tensionat, în special în zona de frontieră a Poloniei, unde se observă o intensificare a acțiunilor din partea Rusiei. Această instabilitate regională, combinată cu evoluțiile economice, poate influența percepția asupra riscurilor pentru economiile europene. România rămâne expusă la șocurle externe, în special în perioadele când prețul petrolului este ridicat și dobânzile la dolar sunt în creștere, afectând stabilitatea cursului valutar.