Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această cifră indică o scădere semnificativă față de perioada similară din 2025, când deficitul a fost de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,31% din PIB. Reducerea nominală a deficitului este de 24,17 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o diminuare de peste 23% și o scădere de 1,5 puncte procentuale din PIB.
Procesul de consolidare fiscal-bugetară a fost susținut de o creștere a veniturilor de 11,9%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei, fiind impulsionate de încasările nete din TVA, care au crescut cu 24,8% la nivelul de 118,27 miliarde de lei. Un aport important a venit și din fondurile europene, care au totalizat 48,95 miliarde de lei, în creștere cu 39,8% față de anul precedent.
În ceea ce privește cheltuielile, acestea au însumat 601 miliarde de lei, în creștere cu 5,5% față de perioada anului trecut. Cheltuielile de personal au înregistrat o scădere de 4,43 miliarde de lei, ajungând la 122,25 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare salarială. În schimb, investițiile publice au cunoscut o creștere majoră de peste 25 de miliarde de lei, atingând valoarea de 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni.
Investițiile au fost puternic susținute de fondurile externe nerambursabile, în special prin intermediul PNRR. Plățile pentru proiectele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR și cele din cadrul 2021-2027 au înregistrat un avans de 23,75 miliarde de lei, o creștere de 48,8%. Această evoluție a permis compensarea scăderii investițiilor finanțate din surse naționale, care a fost influențată de caracterul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025.
Ministerul Finanțelor subliniază că, deși rezultatele confirmă faptul că reducerea deficitului și susținerea investițiilor pot avansa simultan, acestea nu elimină problemele structurale ale economiei. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat că este necesară o disciplină în managementul finanțelor publice și că fiecare progres trebuie consolidat. Acesta a menționat că în ultimul trimestru se menține angajamentul față de ținta de deficit de 6,2% din PIB.
Monitorizarea indicatorilor de execuție bugetară este esențială pentru stabilitatea macroeconomică a țării. Evoluția veniturilor fiscale și a cheltuielilor publice determină capacitatea statului de a onora obligațiile financiare și de a finanța proiectele de dezvoltare. În contextul actual, gestionarea prudență a bugetului rămâne un factor critic pentru evitarea acumulării de noi presiuni asupra finanțelor publice în perioada următoare.