Bugetul general consolidat al României a încheiat perioada ianuarie-august 2026 cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Această cifră reprezintă o scădere semnificativă față de perioada similară a anului trecut, când deficitul a fost de 86,36 miliarde de lei. În acest interval de opt luni, statul a cheltuit cu 59,42 miliarde de lei mai mult decât a reușit să încaseze din venituri.
Raportat la dimensiunea economiei naționale, indicatorul deficitului bugetar a înregistrat o evoluție downward. În primele opt luni ale anului 2025, deficitul era de 4,51% din PIB, însă în aceeași perioadă a anului 2026, acesta a coborât la 2,89% din PIB. Această scădere reflectă o gestionare diferită a resurselor publice în raport cu nivelul de activitate economică raportat la produsul intern brut.
În ciuda reducerii deficitului total, costurile aferente serviciilor de dobândă au cunoscut o creștere marcată. Statul a plătit 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi în primele opt luni ale anului, ceea ce reprezintă o creștere de 26,7% față de perioada de referință din 2025. Această diferență înseamnă un cost suplimentar de 8,86 miliarde de lei plătit către creditori în comparație cu anul precedent.
Ministerul Finanțelor a subliniat riscurile pe care această creștere a costurilor datoriei publice le aduce bugetului de stat. Reprezentanții ministerului au declarat că evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului. Pentru a limita costurile asociate datoriei pe termen mediu, autoritățile consideră că consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare sunt măsuri esențiale.
Analiza cheltuielilor arată variații pe segmente, în special la nivelul salariilor și al investițiilor. Cheltuielile cu salariile personalului bugetar au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, o reducere de aproximativ 3,8%, din cauza limitării unor sporuri. Pe de altă parte, investițiile au crescut de la 71,95 miliarde la 97,05 miliarde de lei, de o creștere de 25,1 miliarde de lei, unde aproape 70% din plăți au fost direcționate către proiecte finanțate din fonduri europene.
Evoluția acestor indicatori fiscali are loc într-un moment în care România încearcă să colecteze mai mult și să cheltuiască mai controlat. Reducerea deficitului cu 27 de miliarde de lei față de perioada anului trecut indică o tentativă de stabilizare a indicatorilor macroeconomici, în ciuda presiunii exercitate de costul crescut al serviciilor de dobândă pentru datoria publică.