Bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această cifră indică o scădere semnificativă față de perioada aceeași din anul precedent, când deficitul era de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,31% din PIB. Diferența de reduceri între cele două perioade se ridică la un total de 24,17 miliarde de lei, conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor.
Veniturile totale au cunoscut o creștere de 11,9%, ajungând la un nivel de 522,69 miliarde de lei. Principalul motor al acestui avans a fost taxa pe valoarea adăugată (TVA), încasările nete fiind înregistrate la 118,27 miliarde de lei, o creștere de 24,8%. Această evoluție este determinată de majorarea cotelor prin Legea nr. 141/2025, în condiții în care fondul de salarii din economie a crescut cu doar 3,2%. Fondurile europene au contribuit, de asemenea, cu 48,95 miliarde de lei, o valoare cu 39,8% mai mare decât în anul trecut.
În ceea ce privește cheltuielile, sectorul de personal a înregistrat o scădere de 4,43 miliarde de lei, ca urmare a tăierii unor sporuri și a plafonării salariilor din sectorul public. Totuși, costurile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei, atingând suma de 50,63 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,5% din PIB. Pe de altă parte, asistența socială a înregistrat cheltuieli de 187,93 miliarde de lei, rămânând la un nivel similar cu cel raportat în perioada precedentă din punct de vedere nominal.
Investițiile totale au ajuns la 107,77 miliarde de lei, înregistrând un plus de peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. O parte majoritară din aceste sume, respectiv 65,6%, provine din fondurile europene pentru perioada 2021–2027 și din PNRR. Investițiile finanțate din resurse naționale au scăzut, Ministerul Finanțelor atribuind acest fenomen plăților excepționale de la începutul anului 2025, precum restanțele la programele naționale sau aportul la capitalul Carpatica Feroviar.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că ultimul trimestru este decisiv pentru respectarea țintei de deficit de 6,2% din PIB. Acesta a declarat că orice decizie, de la rectificarea bugetară până la elaborarea bugetului pentru 2027, va urma principiul conform căruia nu se vor permite cheltuieli noi fără o acoperire certă în venituri. Presiunile bugetare rămân un factor de monitorizare constant pentru autorități.
Evoluția deficitului bugetar este un indicator macroeconomic critic care reflectă capacitatea statului de a-și gestiona soldul dintre venituri și cheltuieli. În România, monitorizarea acestui indicator este esențială pentru menținerea stabilității fiscale și pentru respectarea limitelor de deficit impuse de normele europene, influențând direct încrederea investitorilor și costul împrumuturilor de stat pe piețele financiare.