Deficitul bugetului general consolidat a înregistrat o scădere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 78,3 miliarde de lei. Această valoare reprezintă 3,81% din PIB, comparativ cu 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, în perioada similară din 2025. Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, reducerea deficitului a fost de 24,17 miliarde de lei, într-un context în care veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, marcând o creștere de 11,9% față de anul precedent. Performanța a fost susținută în principal de veniturile fiscale, cu un accent deosebit pe încasările din TVA, care au ajuns la 118,27 miliarde de lei, o creștere de 24,8%. De asemenea, sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donații au înregistrat un avans de 39,8%, totalizând 48,95 miliarde de lei.
Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a ajuns la 601 miliarde de lei, o creștere nominală de 5,5% față de perioada corespunzătoare din 2025. Deși ponderea cheltuielilor în PIB a scăzut ușor de la 29,5% la 29,2%, anumite categorii au înregistrat creșteri. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 9,4%, la 77,70 miliarde de lei, din cauza unor plăți mai mari în domeniul sănătății, iar costurile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei.
Investițiile publice au cunoscut o expansiune, crescând cu 25,154 miliarde de lei, de la 82,61 miliarde de lei în 2025 la 107,77 miliarde de lei în 2026. Un segment major al acestor investiții, reprezentând 65,6% din valoare, a fost format din plăți pentru proiecte finanțate prin fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027 și PNRR. Aceste plăți pentru proiecte externe au crescut cu 48,8%, compensând scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale.
Ministrul Alexandru Nazare a avertizat că prudența trebuie să rămână principiul de bază al politicii bugetare pentru a evita transferul costurilor către bugetele viitoare. Acesta a declarat că ultimul trimestru este decisiv pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB în 2026. Ministrul a menționat că nicio cheltuială nouă nu va fi acceptată fără o acoperire în venituri certe, indiferent de presiunile pentru soluții imediate sau de procesul de rectificare bugetară.
Monitorizarea execuției bugetare este esențială pentru stabilitatea macroeconomică a țării, în contextul în care indicatorii de deficit influențează direct capacitatea de îndatorare și încrederea investitorilor. Gestionarea disciplinată a fluxurilor de venituri și cheltuieli, în special în raport cu fondurile europene și taxele pe valoare adăugată, rămâne un pilon central pentru menținerea echilibrului financiar public pe termen lung.