Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, reprezentând 3,81% din PIB. Această cifră indică o scădere semnificativă față de perioada echivalentă din 2025, când deficitul a fost de 102,47 miliarde de lei, echivalent cu 5,31% din PIB. Reducerea de 24,17 miliarde de lei a fost susținută de o creștere de 11,9% a veniturilor bugetare, în condițiile în care cheltuielile au avansat cu 5,5%.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 601 miliarde de lei. Un motor important al încasărilor a fost taxa pe valoarea adăugată, cu încasări nete de 118,27 miliarde de lei, o creștere de 24,8% față de 2025. Această evoluție a fost influențată de majorarea încasărilor brute din TVA cu 21,4%, ca urmare a modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025, în timp ce restituirile de TVA au crescut cu 8,2%.
În ceea ce privește cheltuielile, costul dobânzilor a crescut brusc, atingând 50,63 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 10,69 miliarde de lei față de anul trecut. Această sumă a reprezentat 2,5% din PIB, demonstrând că reducerea deficitului nu elimină presiunea financiară generată de costul finanțării datoriei publice. În contrast, cheltuielile cu personalul au scăzut la 122,25 miliarde de lei, cu 4,43 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025.
Investițiile au înregistrat un avans de peste 25 de miliarde de lei, ajungând la un total de 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni. Din această valoare, 65,6% a fost reprezentată de plăți pentru proiecte finanțate prin fonduri externe nerambursabile și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Plățile aferente cadrului financiar 2021–2027 și PNRR au crescut cu 23,75 miliarde de lei, înregistrând o majorare de 48,8% față de perioada precedentă.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că ultimul trimestru va fi decisiv pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB asumată pentru întregul an 2026. Acesta a susținut că măsurile bugetare trebuie să respecte principiul conform căruia nicio cheltuială nouă nu ar trebui angajată fără venituri certe care să o acopere. Reducerea deficitului trebuie consolidată prin controlul cheltuielilor și prin prioritizarea investițiilor în lunile rămase din an.
Evoluția indicatorilor fiscali reflectă efectele măsurilor de consolidare fiscală aplicate în perioada recentă. Deși deficitul raportat la PIB a scăzut cu 1,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut, presiunea asupra bugetului rămâne vizibilă prin creșterea costurilor cu serviciul datoriei. Ministerul Finanțelor monitorizează îndeaproape dinamica veniturilor din impozitul pe salarii și venit, care au totalizat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%.