Deficitul bugetului general consolidat a înregistrat o scădere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 3,82% din PIB. Această valoare reprezintă o evoluție pozitivă față de nivelul de 5,35% din PIB raportat în perioada similară a anului trecut. Datele operative prezentate de Ministerul Finanțelor indică faptul că ritmul de creștere al veniturilor a fost dublu față de cel al cheltuielilor realizate în această perioadă.
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 522,07 miliarde de lei, marcând o creștere de 11,8% față de perioada precedentă. Pe de altă parte, cheltuielile totale au ajuns la 600,59 miliarde de lei, înregistrând o creștere nominală de 5,5%. În acest context, deficitul s-a ridicat la 78,52 miliarde de lei, comparativ cu suma de 102,47 miliarde de lei înregistrată în primele nouă luni ale anului 2025.
Veniturile din TVA au cunoscut o creștere de 24,8%, totalizând 18,27 miliarde de lei, sub influența modificării cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025. În ceea ce privește impozitul pe salarii și venit, acesta a însumat 47,27 miliarde de lei, cu o creștere de 7,8%. Contribuțiile de asigurări au ajuns la 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%, în timp ce impozitul pe profit a crescut cu 8,7%, la 30,13 miliarde de lei.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,54 miliarde de lei, ajungând la 122,14 miliarde de lei, din cauza reducerii unor sporuri și a limitării cheltuielilor salariale. Totodată, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei, atingând pragul de 50,63 miliarde de lei, ceea ce a reprezentat 2,5% din PIB. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au urcat cu 8,9%, la 77,34 miliarde de lei, pe fondul unor plăți suplimentare în sectorul sănătății.
Investițiile publice au crescut de la 82,62 miliarde de lei în 2025 la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026. Ministerul Finanțelor precizează că 70,68% din aceste plățeri au fost destinate proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv granturi PNRR. Alexandru Nazare a subliniat că investițiile trebuie evaluate prin rezultate concrete și nu doar prin contracte semnate sau jaloane bifate, evitând acumularea de datorii pentru generațiile viitoare.
Situația financiară a țării este influențată de fluxul de fonduri europene, România având încă 6,43 miliarde de euro de încasat din PNRR. Comisia Europeană urmează să ia o decizie privind cererea finală de plată până la 20 noiembrie 2026. Ministerul Finanțelor a avertizat că sumele aferente jaloanelor care nu vor fi validate de Comisia Europeană vor rămâne în sarcina bugetului național.
Alexandru Nazare a declarat că bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci unul al responsabilității și al investițiilor prioritare. Ministrul a menționat că România are o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026 și trebuie să mențină consolidarea fiscală în 2027. El a adăugat că statul are nevoie de investiții finalizate și de reforme care funcționează efectiv.