Deficitul public trimestrial al României, ajustat sezonier, a crescut la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea al anului 2026, conform datelor publicate de Eurostat la 21 octombrie. Această valoare reprezintă o creștere bruscă față de nivelul de 5,5% înregistrat în primele trei luni ale aceluiași an. România se konumazează astfel cu cel mai ridicat deficit din întreaga Uniune Europeană, înregistrând și cea mai accentuată deteriorare față de trimestrul anterior, cu o diferență de 3,7 puncte procentuale.
În comparație cu media europeană, România prezintă o situație financiară mult mai tensionată, media UE fiind de 3,5%, în timp ce în zona euro aceasta a fost de 3,3%. Este important de menționat că datele furnizate de Eurostat pentru acest trimestru sunt de natură provizorie și nu reprezintă o prognoză pentru întregul an. Pentru același interval, deficitul fără ajustare sezonieră a fost de 7,8%, o cifră care trebuie distinsă de deficitul anual înregistrat separat pentru anul 2025.
Analizând stocul de datorie publică, la sfârșitul lui iunie 2026, aceasta era de aproximativ 1.196,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 59,4% din PIB. Deși raportul datorie/PIB a scăzut ușor de la 59,7% în martie, suma totală datorată a crescut cu circa 26,6 miliarde de lei în această perioadă. Această evoluție a stocului de datorie a fost influențată de variația numitorului nominal, raportul dintre datorie și PIB putând scădea chiar dacă valoarea datoriei în lei a crescut.
Din perspectiva reglementărilor europene, România trebuie să corecteze deficitul excesiv până în anul 2030, conform traiectoriei revizuite de Consiliul UE. Pentru anul 2026, recomandarea stabilește un plafon de creștere a cheltuielilor nete de maximum 2,6%, un indicator diferit de ținta de deficit. Procedura de deficit excesiv rămâne în așteptare după evaluarea Comisiei din iunie, care a constatat măsuri eficace, astfel încât noile statistici nu implică automat sancțiuni sau suspendarea fondurilor UE.
Situația bugetară a României a fost marcată și de un deficit anual în 2025 de aproximativ 149,7 miliarde de lei, reprezentând 7,8% din PIB. Deși acest nivel a fost cel mai mare din UE în anul respectiv, el a fost mai mic decât cel din 2024, când deficitul a atins 9,2% din PIB. România a rămas în urma Poloniei, care a înregistrat un deficit de 7,2% în perioada menționată.
Monitorizarea indicatorilor de stabilitate fiscală rămâne un proces continuu pentru autoritățile române, având în vedere pragurile europene de referință. Acestea includ un limită de 3% pentru deficitul anual și un plafon de 60% pentru raportul datorie/PIB. Evoluția cheltuielilor nete și următoarele date bugetare vor fi esențiale pentru evaluarea respectării traiectoriei europice și pentru gestionarea presiunilor financiare semnalate de deteriorarea trimestrială.