Deficitul bugetar al României a ajuns la un nivel de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din anul 2026, conform datelor provizorii publicate de Eurostat. Această evoluție reflectă o volatilitate ridicată a cheltuielilor publice între trimestre, o situație care urmează să fie detaliată oficial de către Ministerul Finanțelor. Anunțul a fost făcut de Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul conferinței „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”.
Evoluția indicatorului arată o creștere semnificativă de 3,7 puncte procentuale față de perioada precedentă. În primul trimestru al anului 2026, deficitul guvernamental al României a fost de 5,5% din PIB-ul perioadei respective. Această cifră de la începutul anului a fost influențată de faptul că bugetul nu fusese încă aprobat, ceea ce a dus la amânarea anumitor cheltuieli publice, influențând astfel calculul deficitului trimestrial.
România ocupă poziția cu cel mai ridicat deficit guvernamental din întreaga Uniune Europeană în perioada analizată de Eurostat. După România, următoarele țări cu cele mai mari valori negative sunt Ungaria, care înregistrează un deficit de 7,2% din PIB, și Franța, cu un indicator de 5,5% din PIB. Această poziție subliniază discrepanța dintre performanța fiscală a României și cea a celorlalte state membre ale Uniunii Europene în acest segment economic.
La nivelul zonei euro, deficitul guvernamental ajustat sezonier a ajuns la 3,3% din PIB, în urma creșterii de la 3,2% în trimestrul anterior. În cadrul întregii Uniuni Europene, indicatorul a cunoscut o creștere de la 3,1% la 3,5% din PIB. În contrast, cele mai mari excedente guvernamentale au fost raportate în Cipru, cu 3,3% din PIB, urmat de Danemarca, cu 2,7%, și Grecia, cu un excedent de 2,2% din PIB.
Valentin Lazea a menționat că este necesară o clarificare din partea autorităților fiscale privind situația actuală. Economistul-șef al BNR a subliniat că volatilitatea dintre trimestre este o caracteristică prezentă în multe țări, unde deficitul poate varia semnificativ de la un interval la altul. Acesta a indicat faptul că urmează ca Ministerul Finanțelor să ofere explicații exacte despre modul în care s-au desfășurat cheltuielile în trimestrul al doilea.
Monitorizarea deficitului bugetar este un element critic pentru stabilitatea fiscală a țării, în contextul necesității de a respecta normele europene de gestionare a cheltuielilor publice. Reducerea acestui indicator este adesea asociată cu necesitatea unor decizii politice coordonate pe termen lung. În perioada recentă, discuțiile privind sustenabilitatea fiscală au pus accent pe importanța unui pact între forțele politice pentru gestionarea corectă a bugetului de stat.