Execuția bugetului general consolidat a României pentru primele opt luni ale anului 2026 indică o scădere importantă a deficitului bugetar. Acesta a ajuns la 59,42 miliarde de lei, o valoare cu 26,94 miliarde de lei mai mică decât în aceeași perioadă a anului 2025, când deficitul era de 86,36 miliarde de lei. Această evoluție a dus la o diminuare a ponderei deficitului în raport cu PIB, care a coborât de la 4,51% la 2,89%.
Veniturile statului au înregistrat o creștere de 11,4%, ajungând la un total de 468,10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu doar 4,2%, la 527,53 miliarde de lei. Veniturile fiscale au avansat cu 14,3%, atingând 242,69 miliarde de lei, impulsionate în principal de încasările de TVA, care au ajuns la 103,35 miliarde de lei. Această sumă reprezintă o creștere de 25,2%, respectiv 20,80 miliarde de lei, față de perioada similară din anul precedent.
În ceea ce privește structura veniturilor, impozitul pe salarii și venit a urcat cu 8,1% la 42,86 miliarde de lei, iar impozitul pe profit a crescut cu 9,1%, ajungând la 29,55 miliarde de lei. Contribuțiile de asigurări au înregistrat o creștere de 7,1%, totalizând 147,53 miliarde de lei. Un alt element semnificativ a fost încasarea a 43,38 miliarde de lei de la Uniunea Europeană și alți donatori pentru plăți și prefinanțări, o majorare de 37,7% față de 2025.
Deși cheltuielile totale au crescut, ponderea lor în PIB a scăzut de la 26,4% la 25,7%. Cheltuielile de personal au fost de 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei față de anul trecut, reprezentând 5,3% din PIB. Totuși, costul datoriei publice rămâne o presiune majoră, cheltuielile cu dobânzile ajungând la 42,05 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 26,7%, sau 8,86 miliarde de lei, comparativ cu primele opt luni ale anului 2025.
Investițiile au cunoscut o expansiune semnificativă, ajungând la 97,05 miliarde de lei, cu o creștere de 25,1 miliarde de lei față de perioada precedentă. Plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și cadrul financiar 2021-2027 au crescut cu 67,3%, adică 27 de miliarde de lei. Alexandru Nazare a declarat că aceste rezultate confirmă efectele măsurilor de consolidare fiscală adoptate, subliniind necesitatea menținerii disciplinei cheltuielilor într-un context în care spațiul fiscal este limitat.
Evoluția indicatorilor de cheltuieli reflectă o perioadă de ajustare fiscală în care se urmărește echilibrarea bugetului prin creșterea veniturilor și controlul costurilor. În acest context, discuțiile privind creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB sunt menționate ca o posibilă direcție pentru consolidarea poziției de securitate a României în cadrul NATO și UE, ceea ce ar putea influența viitoarele priorități de alocare a resurselor publice.