Deficitul bugetului general consolidat al României a înregistrat o scădere semnificativă în primele opt luni ale anului 2026, ajungând la 59,42 miliarde de lei. Această valoare reprezintă o reducere față de cele 86,36 miliarde de lei raportate în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% la 2,89%, într-un context în care ritmul de creștere a veniturilor statului a depășit evoluția cheltuielilor publice.
Veniturile totale ale statului au avansat cu 11,4%, atingând pragul de 468,10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut moderat, cu 4,2%, la 527,53 miliarde de lei. Un motor principal al acestor încasări a fost TVA-ul, care a generat 103,35 miliarde de lei, o creștere de 25,2% față de perioada precedentă, aducând peste 20 de miliarde de lei în plus la buget. De asemenea, impozitul pe profit a urcat cu 9,1%, la 29,55 miliarde de lei, iar impozitul pe salarii și venit a crescut cu 8,1%, la 42,86 miliarde de lei.
În ciuda scăderii deficitului nominal cu aproximativ 31%, costurile cu dobânzile au înregistrat o creștere alarmantă de 26,7%. Statul a cheltuit 42,05 miliarde de lei pentru plata dobânzilor în primele opt luni, cu 8,86 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Această evoluție a dus la o pondere a dobânzilor de aproximativ 2% din PIB, reprezentând o presiune constantă asupra finanțelor publice, care depinde de reducerea necesarului de finanțare pentru a limita aceste costuri pe termen mediu.
Sectorul investițiilor a cunoscut o expansiune majoră, ajungând la 97,05 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde de lei în perioada echivalentă din 2025. O parte semnificativă din aceste sume, respectiv 69,2%, reprezintă plăți pentru proiecte finanțate prin fonduri externe nerambursabile din cadrul financiar 2021-2027. Plățile aferente acestui cadru financiar și Planului Național de Redresare și Reziliență au crescut cu 67,3%, înregistrând o creștere de 27 de miliarde de lei față de anul trecut.
Cheltuielile de personal au înregistrat o scădere, totalizând 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde de lei mai puțin decât în anul precedent. Această evoluție este atribuită reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale aplicate în perioada 2025-2026. Ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au coborât la 5,3%, înregistrând o scădere de 0,6 puncte procentuale față de perioada de referință din 2025.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea unei abordări prudente, afirmând că „trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate”. Acesta a indicat disciplina cheltuielilor și prioritizarea investițiilor esențiale ca factori cheie pentru continuarea consolidării fiscale. Evoluția finală a deficitului pentru întregul an 2026 va depinde de execuția bugetară din ultimele patru luni.