Datele oficiale publicate de Eurostat pe 21 octombrie indică o ameliorare a situației fiscale a României în anul 2025. Deficitul bugetar a scăzut la 7,8% din PIB, de la nivelul de 9,2% înregistrat în 2024, reprezentând o reducere de 1,4 puncte procentuale. Această evoluție a fost realizată în contextul unui deficit mediu al Uniunii Europene care a rămas constant la 3,1%, poziționând țara într-un proces de consolidare fiscală.
Ameliorarea soldului bugetar a fost susținută, în principal, de o creștere a veniturilor la nivelul de 35,6% din PIB în 2025, față de 34,0% în anul precedent. Această evoluție a venit pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în a doua parte a anului 2025 și al unei colectări îmbunătățite. În paralel, autoritățile au reușit să tempere creșterea cheltuielilor publice de funcționare, menținând în același timp protecția investițiilor, în special pentru proiectele finanțate prin PNRR și fonduri europene.
În ciuda reducerii, România menține cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, fiind urmată de Polonia cu 7,2% din PIB, Belgia cu 5,2% și Franța cu 5,1%. Rezultatele confirmă faptul că procesul de ajustare este în desfășurare, însă necesită continuarea eforturilor pentru stabilitatea financiară. Reducerea este considerată o condiție esențială pentru diminuarea costurilor de finanțare și pentru recâștigarea spațiului bugetar necesar dezvoltării economice a țării.
Agențiile internaționale de rating au emis prognoze pentru anul 2026, estimând deficite apropiate de obiectivele asumate de Guvern. Moody’s estimează un deficit de 5,8% din PIB, în timp ce Fitch prevede 5,9%, ambele fiind sub pragul de 6% asumat de România. S&P oferă o estimare ușor superioară, situată la 6,25% din PIB. Aceste prognoze subliniază importanța menținerii disciplinei bugetare pentru a atinge țintele de consolidare pe termen lung.
Datele trimestriale pentru 2026 arată o dinamică specifică, cu un deficit de 9,2% în trimestrul II, influențat de calendarul investițiilor publice. Plățile de investiții au totalizat 38,3 miliarde lei în acest trimestru, față de 21,7 miliarde lei în primul trimestru. Această variație reflectă finalizarea proiectelor importante necesare pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR până la 31 august 2026, nu o accelerare structurală a cheltuielilor, fiind explicată de fluxurile de plăți neregulate.
România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020, fapt ce impune monitorizarea strictă a indicatorilor de datorie și deficit. Datoria publică a crescut de la 48,3% din PIB în 2022 la 58,9% la finalul anului 2025. Creșterea datoriei generează costuri suplimentare pentru buget, cheltuielile cu dobânzile fiind de 29,4 miliarde lei în primul semestru al anului 2026, cu o creștere de 4,1 miliarde lei față de perioada precedentă.