În cursul anului 2025, raportul comercial dintre România și China a evidențiat un dezechilibru masiv, cu importuri de 9,1 miliarde de euro și exporturi de doar 715 milioane euro. Această diferență de 8,4 miliarde de euro reprezintă aproximativ un sfert din întregul deficit comercial al României cu bunuri. Cifrele indică faptul că pentru fiecare euro obținut din exporturi, economia românească a cheltuit aproape 13 euro pe importuri, accentuând dependența de finanțare externă.
Structura importurilor este dominată de produse tehnologice și industriale, de care depind atât consumatorii, cât și sectorul de producție local. Cele mai mari categorii au fost echipamentele electrice, cu o valoare de 1,87 miliarde euro, urmate de mașini și utilaje, de 1,6 miliarde euro, și calculatoare, cu 1,57 miliarde euro. Aceste trei categorii reprezintă împreună 5,04 miliarde euro, adică 55% din totalul importurilor din China. Alte importuri semnificative au inclus produse pentru construcții metalice și materiale plastice.
Deși autoritățile au introdus măsuri fiscale pentru a limita impactul platformelor de e-commerce, situația rămâne complexă. Din 1 ianuarie 2026, România aplică o taxă logistică de 25 de lei pentru coletele extracomunitare sub 150 de euro, o categorie dominată de platforme precum Temu sau Shein. În ianuarie, taxa a fost aplicată unor 1,95 milioane de colete, generând 48,9 milioane de lei. Totuși, această măsură nu afectează categoriile industriale majore, precum echipamentele electrice sau vehiculele.
Situația este similară cu cea din restul Europei, unde deficitul comercial față de China este extrem de ridicat. În prima jumătate a anului 2026, importurile europene din China au ajuns la 154 de miliarde de euro, cu un deficit trimestrial de 103 miliarde de euro. Marile economii, precum Germania, se confruntă cu scăderi ale exporturilor către China, în timp ce importurile de mașini și componente mecanice continuă să crească semnificativ în cadrul Uniunii Europene.
Dependența de furnizorii chinezi este strâns legată de necesitatea de a asigura componente pentru tranziția energetică și industria digitală. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a sublieniat că discuțiile cu Beijingul vizează reducerea acestui dezechilibru și eliminarea barierelor pentru companiile europene. Totuși, Europa rămâne vulnerabilă din cauza controlului chinez asupra unor lanțuri de aprovizionare critice, inclusiv pentru pământuri rare și cipuri de generații anterioare.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate ridicată a fluxurilor de aprovizionare globale. În timp ce unele regiști de import sunt influențați de politicile fiscale locale, alte sectoare sunt supuse presiunilor geopolitice. De exemplu, în apropierea perioadelor de evenimente internaționale, precum Jocurile Tineretului în Senegal, atenția asupra stabilității economice și a securității resurselor rămâne un subiect de interes global pentru stabilitatea piețelor.