O discrepanță majoră de 35 de miliarde de lei a fost identificată între datele furnizate de Ministerul Finanțelor și cele raportate de Eurostat privind deficitul bugetar al României. În timp ce autoritățile naționale au prezentat cifre mai optimiste, datele europene indică un deficit de 76 de miliarde de lei, echivalent cu 3,8% din PIB. Această diferență este cauzată de existența unor angajamente de plată neonorate, care au fost omise în raportările oficiale ale fostului guvern condus de Ilie Bolojan.
Ministerul Finanțelor, sub conducerea lui Alexandru Nazare, a raportat la finalul lui iunie 2026 un deficit de 41 de miliarde de lei, reprezentând 2% din valoarea Produsului Intern Brut. Totuși, raportul Eurostat din 21 octombrie dezvăluie o situație financiară mult mai tensionată. Diferența de 35 de miliarde de lei provine din faptul că autoritățile au utilizat metoda de calcul „cash”, care monitorizează doar fluxurile reale de numerar din trezoreria țării.
Spre deosebire de metoda națională, sistemul European System of Accounts (ESA) utilizat de Eurostat înregistrează cheltuielile în momentul în care apare obligația de plată. Această metodă include bunurile și serviciile primite, chiar dacă plata efectivă nu a fost încă efectuată. Astfel, plățile amânate și arieratele sunt incluse în calculul deficitului, oferind o imagine mai fidelă a obligațiilor financiare ale statului român în raport cu standardele europene.
Analiza trimestrială Eurostat arată că în primul trimestru din 2026 deficitul a fost de 7,4% din PIB, adică 30 de miliarde de lei. În al doilea trimestru, acest indicator a crescut la 7,8% din PIB, ceea ce înseamnă 39 de miliarde de lei. Pe baza unui PIB anualizat simplificat de 1,8 trilioane de lei, calculul prin metoda ESA confirmă un deficit total de 76 de miliarde de lei pentru prima jumătate a anului.
Situația financiară este agravată de faptul că economia se află în recesiune, în timp ce datoria publică depășește 60% din PIB. Pe lângă deficitul bugetar și inflația ridicată, Guvernul condus de Luca Niculescu moștenește și un număr semnificativ de plăți restante. Aceste angajamente de plată, care însumează 35 de miliarde de lei, au fost lăsate neonorate de administrația precedentă pentru a menține un deficit raportat mai mic.
Calculul deficitului prin metoda ESA este esențial pentru comparabilitatea indicatorilor economici între statele membre ale Uniunii Europene. Această abordare permite monitorizarea riguroasă a sustenabilității datoriilor publice, prevenind raportarea unor cifre care ar putea ascunde obligații financiare reale. Standardele europene impun ca orice obligație de plată să fie recunoscută imediat, asigurând astfel transparența proceselor de cheltuieli ale guvernelor naționale.