O mare parte din locuințele din România nu beneficiază de protecția oferită de asigurarea obligatorie a locuinței. Conform datelor furnizate de ASF, doar aproximativ 25–26% dintre locuințele din țară sunt incluse în sistemul PAD. Această situație înseamnă că aproximativ două din trei locuințe nu dețin această formă de asigurare, lăsând milioane de proprietari fără o protecție financiară directă în cazul unor evenimente neprevăzute.
Sistemul de asigurare obligatorie a locuinței, cunoscut sub denumirea de PAD, este prevăzut de lege pentru a oferi o anumită siguranță în cazul unor dezastre naturale. Totuși, nivelul actual de penetrare a acestui sistem este foarte scăzut, având în vedere că doar un sfert din proprietățile din România sunt acoperite. Această lipsă de asigurare expune proprietarii la riscuri financiare majore în cazul unor fenomene naturale de amploare.
Lipsa unei polițe de asigurare poate avea consecințe grave în situații de cutremur, inundații sau alunecări de teren. În absența unei acoperiri, proprietarii nu vor putea beneficia de compensații sau de resurse financiare pentru repararea sau reconstrucția locuințelor afectate de astfel de dezastre naturale. Această vulnerabilitate este una critică, mai ales în contextul riscurilor de cutremur și de inundații care pot afecta structura locuințelor.
În cazul în care o locuință este afectată de un cutremur, o inundație naturală sau o alunecare de teren, polița PAD este concepută să ofere o protecție. Totuși, dacă proprietarul nu a încheiat un contract de asigurare, acesta va suporta singur costurile cauzate de aceste evenimente. Această lipsă de pregătire financiară poate duce la pierderi materiale semnificative pentru familiile care nu au prevenit riscul prin asigurare.
Situația evidențiază necesitatea unei ocropiri mai bune a proprietăților prin mecanismele legale existente. Deși cadrul legislativ prevede existența asigurării obligatorie, numărul mic de locuințe înregistrate în sistemul PAD indică faptul că majoritatea cetățenilor nu utilizează acest instrument de protecție. Această realitate pune sub semnul întrebării reziliența financiară a populației în fața unor evenimente naturale care pot compromite integritatea locuințelor.
În România, gestionarea riscurilor naturale rămâne un subiect de actualitate, având în vedere impactul evenimentelor precum inundațiile sau cutremurele asupra infrastructurii de locuit. Deși există mecanisme de asigurare precum PAD, rata de penetrare a acestora rămâne limitată la aproximativ 25-26%. Această cifră reflectă o expunere ridicată a populației la riscurile financiare generate de fenomenele naturale care pot afecta stabilitatea locuințelor.