Economia României traversează o perioadă de declin, înregistrând o scădere de 0,7% în prima jumătate a anului. Conform analizei lui Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, revenirea la o creștere economică sustenabilă și îmbunătățirea puterii de cumpărare a populației depind de o serie de factori critici, precum reducerea inflației și evitarea unor noi șocuri externe care pot destabiliza piața.
Ciprian Dascălu subliniază că dinamica anuală trimestrială ar putea deveni pozitivă începând cu trimestrul al patrulea. În prezent, România se confruntă cu o creștere economică sub potențialul real, estimat între 2,2% și 2,3%. Anul acesta, economia este probabil în teritoriu negativ, după ce în 2024 a avut o creștere de doar 0,9%, în timp ce în 2025 se estimează un avans de 0,7%.
În ceea ce privește veniturile cetățenilor, economistul-șef estimează că o creștere resimțită în buzunarele românilor ar putea apărea abia în 2027, în cel mai optim scenariu. Deși anul acesta venitul real a încheiat în teritoriu negativ, pentru anul viitor se anticipează o creștere salarială ușor pozitivă în termeni reali, având în vedere că inflația ar putea ajunge la 4,3% la finalul anului viitor.
Investițiile străine sunt afectate de lipsa de predictibilitate fiscală și de costul ridicat al energiei. Ciprian Dascălu menționează că impozitul pe cifra de afaceri afectează companiile mari, determinând realocarea investițiilor către alte țări. În acest context, România are printre cele mai mari costuri de energie electrică pentru consumatorii non-casnici din Europa de Est, un factor care descurajează dezvoltarea economică.
Absorbția fondurilor europene este un subiect de atenție, având în vedere că resursele au fost prioritizate pentru PNRR, cu un grad de absorbție de 31%. Există posibilitatea unei tranziții către investiții din programul de coeziune sau prin programul SAFE. Totuși, vulnerabilitatea economiei este accentuată de deficite mari, inclusiv un deficit de cont curent situat între 7% și 8%, mult peste media regiunii.
Contextul economic actual este marcat de o vulnerabilitate ridicată în fața șocurilor externe, precum conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. România se confruntă cu deficite gemene semnificative, având un deficit bugetar care a depășit constant pragul de 6% din PIB, în timp ce alte țare din regiune, precum Polonia sau Cehia, prezintă o stabilitate fiscală mult mai robustă.
context_missing: false