Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a propus stabilirea unui pact între forțele politice responsabile pentru a asigura reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Propunerea a fost făcută joi, în cadrul conferinței „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”. Obiectivul central este ca deciziile economice să fie protejate de disputele politice, asigurând o traiectorie fiscală stabilă pe parcursul următorilor patru ani.
Conform lui Valentin Lazea, acest pact ar trebui să se concentreze pe două direcții majore: respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal și creșterea salariilor și pensiilor, precum și îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale. Specialistul susține că aceste teme trebuie scoase din jocul politic pentru a evita atacurile la adresa măsurilor de combatere a evaziunii sau a respectării limitelor de cheltuieli. Un astfel de angajament ar putea consolida credibilitatea României în fața investitorilor externi prin oferirea de predictibilitate.
În ceea ce privește gestionarea cheltuielilor, economistul-șef al BNR subliniază că majorările anvelopei salariale pentru bugetari nu trebuie să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal. Totodată, creșterea pensiilor din sistemul public trebuie să rămână în limitele evoluției salariilor. Această disciplină este esențială pentru a reduce dependența bugetului de împrumuturi, având în vedere că, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, circa un leu din șapte din cheltuielile statului provine din finanțare împrumutată.
O altă componentă critică vizează veniturile fiscale, unde România pierde anual aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. Valentin Lazea a explicat că reducerea la jumătate a acestor decalaje ar putea diminua deficitul bugetar cu două puncte procentuale. Pentru a atinge acest rezultat, el recomandă combaterea evaziunii fiscale, eliminarea portiților legislative pentru optimizarea fiscală și reformarea activității ANAF, inclusiv prin modificarea modului de motivare și remunerare a personalului.
Strategia propusă vizează și o schimbare a raportului de finanțare a bugetului de stat. Obiectivul este ca, la un deficit de 3%, doar un leu din 14 din cheltuielile totale să fie finanțat prin împrumuturi, ceea ce reprezintă jumătate din nivelul actual de un leu din șapte. Valentin Lazea a precizat că opiniile sale sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României, subliniind că anul 2030 va marca 11 ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv.
Gestionarea deficitului bugetar este un proces de ajustare fiscală pe termen lung, necesar pentru menținerea stabilității macroeconomice. În contextul european, respectarea pragurilor de deficit este esențială pentru a evita sancțiunile și pentru a menține accesul la piețele de capital. Reducerea dependenței de finanțarea prin împrumuturi este un indicator cheie al sănătății finanțelor publice, influențând direct capacitatea statului de a susține investițiile fără a crește povara datoriei publice.