Comisia Europeană estimează că, în anul 2026, Uniunea Europeană va crea cu aproximativ 440.000 mai puține locuri de muncă decât ar fi indicat într-un scenariu economic de referință. Această prognoză, prezentată în raportul anual European Employment and Social Outlook, reflectă impactul șocului energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu. Analiza precizează că această cifră nu reprezintă o pierdere netă de posturi, ci o încetinire a ritmului de angajare în raport cu evoluția economică obișnuită.
Deși se anticipează o încetinire, raportul nu prezice o contracție bruscă a ocupării forței de muncă în cadrul blocului european. Comisia Europeană se așteaptă ca angajatorii să își păstreze în mare parte personalul existent, evitând concedierii masive. Această abordare diferă de recesiunile trecute, când companiile reduceau rapid numărul de angajați. În prezent, angajatorii care au avut dificultăți mari de recrutare ar putea prefera menținerea lucrătorilor pentru a evita costurile și dificultățile unei noi angajări la revenirea cererii.
Indicatorii economici relevanți arată că piața muncii a demonstrat reziliență în fața inflației și a șocurilor energetice recente. În anul 2025, rata ocupării în UE a ajuns la 76,1%, în timp ce rata șomajului s-a menținut la un nivel de 6%. Totuși, pentru anul 2026, evoluția este proiectată ca fiind mai slabă, pe măsură ce costurile ridicate ale energiei încep să afecteze atât companiile, cât și veniturile gospodăriilor europene.
În ceea ce privește veniturile, salariile reale din 2026 sunt estimate să fie cu 1,4% peste nivelul de dinaintea pandemiei. Această creștere vine după pierderile de putere de cumpărare înregistrate în anii 2022 și 2023. Raportul subliniază că, deși salariile minime au crescut în statele membre, calitatea locurilor de muncă rămâne problematică în anumite sectoare. În industria hotelieră, restaurante și servicii administrative, apar frecvent salarii mici, programe de lucru atipice și o siguranță redusă a postului.
Analiza Comisiei Europeană evidențiază o legătură strânsă între calitatea muncii și capacitatea de recrutare. Sectoarele precum tehnologia informației și comunicațiilor, finanțele, asigurările și administrația publică oferă condiții mai bune. În schimb, deficitul de personal din sectoarele cu calificare redusă nu poate fi rezolvat doar prin atragerea de noi lucrători, ci necesită îmbunătățirea condițiilor de muncă. Această observație servește drept fundament pentru pregătirea inițiativei Quality Jobs Act.
Evoluția pieței muncii în Uniunea Europeană este influențată de un cadru macroeconomic complex, unde stabilitatea ocupării depinde de gestionarea costurilor energetice și a inflației. În ultimii ani, indicatorii de ocupare au fost susținuți de o stabilitate a ratei șomajului, însă volatilitatea prețurilor la energie rămâne un factor de risc major pentru creșterea salarială și pentru ritmul de angajare pe termen lung.