Uniunea Europeană generează anual peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare, ceea ce reprezintă aproximativ 129 de kilograme de mâncare aruncată pentru fiecare locuitor. Această problemă de risipă apare într-un context în care producția agricolă devine tot mai puțin predictibilă din cauza fenomenelor meteo extreme. Seceta și temperaturile ridicate pun presiune pe agricultură, afectând disponibilitatea și costurile produselor pentru comercianți și consumatori.
O cercetare a Băncii Centrale Europene indică faptul că temperaturile extreme din vara anului 2022 au contribuit la creșterea inflației prețurilor alimentelor cu aproximativ 0,7 puncte procentuale în Europa. Pentru familiile cu venituri mici, aceste creșteri se suprapun peste cheltuielile pentru energie și locuință. Esteban Arriaga Miranda, CEO al FEBA, menționează că persoanele vulnerabile sunt obligate să aleagă între diversitatea alimentară și alte cheltuieli esențiale.
Băncile pentru alimente se confruntă cu o cerere crescută de sprijin, în timp ce sursele de surplus se schimbă. Membrii FEBA raportează că cantitățile de produse provenite din retail sunt în scădere, deoarece comercianții gestionează stocurile mai eficient. În acest scenariu, relațiile directe cu producătorii și fermierii devin esențiale. Esteban Arriaga Miranda susține că parteneriatele de donare nu trebuie tratate ca activități ocazionale de responsabilitate socială corporativă.
În cadrul federației din 28 de țări, membrii au redistribuit în 2025 circa 860.000 de tone de alimente, oferind sprijin pentru peste 13 milioane de persoane. Obiectivul pentru anul 2030 este de a ajunge la un milion de tone redistribuite anual și la 15 milioane de beneficiari. Pentru a atinge aceste praguri, este necesară o investiție masivă în infrastructura de transport, depozitare, procesare și în resurse umane.
Risipa alimentară implică pierderi majore de resurse precum apa, energia și terenurile agricole utilizate în producție. Un studiu din 2023 estimează că reducerea la jumătate a pierderilor alimentare în Europa până în 2030 ar putea economisi aproximativ 4,6 miliarde de metri cubi de apă. Elena Dinu, director Advocacy și Dezvoltare în cadrul Federației Băncilor pentru Alimente din România, subliniază că donarea nu se poate baza doar pe bunăvoință.
În România, agricultura este expusă fenomenelor meteo extreme, iar accesul la hrană nutritivă este amenințat pentru gospodăriile vulnerabile. Deși există un cadru legislativ și o rețea de bănci pentru alimente, procesul de transfer al surplusului de la companii la comunități este dificil. Obstacolele identificate includ dificultățile de depozitare, problemele de transport, informarea insuficientă a operatorilor și o dezvoltare inegală a infrastructurii regionale.