Situația bugetară a României înregistrează un deficit al bugetului general consolidat de 78,52 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,82% din PIB. Această cifră este în scădere față de perioada similară din 2025, când deficitul a fost de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,35% din PIB. Veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 11,8%, ajungând la 522,07 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au atins pragul de 600,59 miliarde de lei.
Veniturile din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 7,8%, la 47,27 miliarde de lei, iar contribuțiile de asigurări au urcat cu 6,8%, la 165,40 miliarde de lei. Un motor important de creștere a fost reprezentat de veniturile nete din TVA, care au avansat cu 24,8%, la 18,27 miliarde de lei, influențate de modificările de cote prevăzute prin Legea nr. 141/2025. În schimb, veniturile nefiscale au scăzut cu 7,9%, ajungând la 37,87 miliarde de lei, impactate de lipsa unor încasări din ajutoare de stat recuperate în anul precedent.
Din perspectiva cheltuielilor, sumele destinate personalului au scăzut cu 4,54 miliarde de lei, la un total de 122,14 miliarde de lei, reprezentând 5,9% din PIB. Ministerul Finanțelor atribuie această scădere reducerii unor sporuri și aplicării unor măsuri de limitare a cheltuielilor salariale. Pe de altă parte, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, la 77,34 miliarde de lei, pe fondul unor plăți mai mari în sectorul sănătății, în timp ce dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei.
Investițiile publice au cunoscut un avans semnificativ, crescând de la 82,62 miliarde de lei în 2025 la 107,77 miliarde de lei în perioada actuală. Din aceste sume, 70,68% au fost direcționate către proiecte finanțate prin fonduri europene, granturi PNRR și împrumuturi din cadrul acestui program. România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR, însă încă se așteaptă colectarea a alte 6,43 miliarde de euro, sume esențiale pentru echilibrul bugetar și acoperirea cheltuielilor deja efectuate.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea de a evalua investițiile prin rezultate concrete, nu doar prin contracte semnate sau jaloane îndeplinite. „România nu mai poate măsura succesul investițiilor publice doar în miliarde de euro anunțate, contracte semnate sau jaloane bifate. Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu acești bani, ce am schimbat în funcționarea statului și ce beneficii concrete au ajuns la cetățeni și în economie”, a declarat Alexandru Nazare. Acesta a menționat că ținta de deficit pentru 2026 este de 6,2% din PIB.
Pregătirea bugetului pentru anul 2027 va include obligațiile asumate din contractele PNRR, cheltuielile permanente cu personalul, asistența socială și dobânzile. De asemenea, vor fi luate în calcul plățile aferente instrumentului european SAFE pentru apărare, care au însumat 6,34 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026. Spațiul disponibil pentru noi cheltuieli va fi determinat de evaluarea acestor obligații financiare și de continuarea procesului de consolidare fiscală a statului.