Exporturile Chinei au înregistrat o creștere spectaculoasă în luna septembrie, impulsionând țara către un nou record comercial global. Datele oficiale publicate de autoritățile vamale chineze miercuri, 14 octombrie, indică faptul că exporturile au crescut cu 36,3% în septembrie față de aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție reprezintă cel mai rapid ritm de creștere de la luna februarie, depășind așteptările exprimate de economiști în perioada de analiză.
Performanța comercială este susținută de un excedent cumulat de 938 de miliarde de dolari în primele nouă luni ale anului 2026. În cursul lunii septembrie, excedentul a fost de 133,5 miliarde de dolari, o valoare mai mare decât cea de 119,1 miliarde de dolari înregistrată în august. Dacă această tendire ascendentă se menține, Beijingul are potențialul de a depăși recordul de aproximativ 1.200 de miliarde de dolari stabilit în anul 2025.
Sectorul tehnologic și industria auto au servit drept motoare principale pentru această expansiune comercială masivă. Valoarea exporturilor de semiconductori a crescut cu 108,1% în primele nouă luni ale anului 2026, în timp ce exporturile de echipamente pentru procesarea automată a datelor au avansat cu 54,6%. Totodată, industria auto a înregistrat o creștere de 54,3%, fiind alimentată de cererea internațională pentru automobile electrice și hibride produse în China.
Această ascensiune a exporturilor chinezești generează presiuni economice semnificative în Uniunea Europeană, unde deficitul comercial depășește 1,1 miliarde de dolari pe zi. Pentru a proteja sectoarele industriale, autoritățile europene au negociat un acord comercial interimar cu Beijingul. Acest acord prevede reducerea la jumătate, pe parcursul următorilor ani, a importurilor de automobile hibride chinezești în cadrul Uniunii Europene, ca măsură de echilibrare a competiției.
Evoluția comerțului extern chinez este influențată și de factori monetari, precum deprecierea yuanului în raport cu dolarul, ceea ce face produsele chinezești mai ieftine pentru cumpărătorii externi. Totuși, Beijingul respinge ideea că urmărește devalorizarea monedei pentru avantaje comerciale, susținând că succesul este rezultatul competitivității industriale. Există însă riscuri legate de o eventuală încetinire a investițiilor globale în inteligența artificială, care ar putea afecta cererea pentru semiconductori.
În contextul acestor date, economia chineză se confruntă în continuare cu provocări interne, precum consumul slab și problemele sectorului imobiliar. Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere a Chinei la 4,5%, subliniind că performanța exporturilor nu poate compensa integral slăbiciunile economiei interne. Guvernul de la Beijing vizează o țintă de creștere între 4,5% și 5% pentru anul 2026, încercând să stimuleze activitatea prin subvenții pentru creditele ipotecare.