Exporturile Chinei au înregistrat o creștere accelerată de 36,3% în luna septembrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, conform datelor publicate de autoritățile vamale chineze. Această evoluție reprezintă cel mai rapid ritm de creștere din februarie și a depășit așteptările economistilor. În același interval, importurile au avansat cu 31%, de la 28,2% în luna august, însă diferența dintre valoarea exporturilor și cea a importurilor a continuat să se extindă semnificativ.
Performanța comercială a fost susținută de un excedent de 133,5 miliarde de dolari în septembrie, față de 119,1 miliarde de dolari în august. În perioada ianuarie-septembrie, excedentul cumulat a ajuns la 938 de miliarde de dolari, ceea ce indică o tendință spre un nou record mondial. Dacă această traiectorie este menținută, Beijingul ar putea depăși pragul de aproximativ 1.200 de miliarde de dolari stabilit în anul 2025, consolidând poziția sa pe piețele globale.
Sectorul tehnologic și industria auto au funcționat ca motoare principale ale expansiunii comerciale chinezești. Valoarea exporturilor de semiconductori a crescut cu 108,1% în primele nouă luni ale anului, în timp ce echipamentele pentru procesarea automată a datelor au avansat cu 54,6%. Totodată, industria auto a înregistrat o creștere de 54,3% a exporturilor, fiind alimentată de cererea internațională pentru automobile electrice și hibride produse în China.
Această expansiune generează presiuni în Uniunea Europeană, unde deficitul comercial față de China depășește 1,1 miliarde de dolari pe zi. Pentru a proteja sectoarele industriale, Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a discutat cu omologul său chinez, Wang Wentao, rezultând un acord de reducerea importurilor de automobile hibride chinezești în UE. Ecaterina Bigos, strateg senior la BNP Paribas Asset Management, subliniază că presiunile europene vizează direct produsele chinezești cu valoare tehnologică ridicată.
Competitivitatea exporturilor este influențată și de factori monetari, precum deprecierea yuanului față de dolar. Deși autoritățile chineze resping ideea că urmăresc un avantaj prin devalorizarea monedei, susținând că succesul vine din competitivitatea industriei, piața observă acest mecanism. Max Zenglein, economist senior la The Conference Board, avertizează că o eventuală încetinire a investițiilor mondiale în inteligența artificială ar putea afecta exporturile chinezești mai sever decât restricțiile comerciale actuale.
Economia Chinei se confruntă în prezent cu provocări interne, inclusiv un consum slab, investiții reduse și probleme în sectorul imobiliar. Guvernul de la Beijing și-a stabilit o țintă de creștere economică între 4,5% și 5% pentru anul 2026. Totuși, Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere a Chinei la 4,5%, avertizând că performanța exporturilor nu poate compensa integral slăbiciunile economiei interne.