Economia României nu înregistrează în acest an o creștere organică, ci una administrativă, susținută aproape exclusiv de investițiile publice finanțate prin PNRR, iar o ușoară recesiune în 2026 nu poate fi exclusă, a declarat Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), în cadrul emisiunii ZF Live. Oficialul atrage atenția că motorul economiei l-a reprezentat banii europeni, nu capitalul privat, iar consumul nu mai poate susține singur avansul economic.
Jakubowicz subliniază că poziția economiei românești la intrarea în toamnă este mai fragilă decât estimările de la începutul anului. PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea, iar pe seria brută s-a înregistrat o scădere de 0,4% față de primele trei luni ale anului. Pe primul semestru, declinul cumulat ajunge la 0,7%, ceea ce indică o contracție vizibilă a activității economice.
În lipsa absorbției susținute de fonduri europene, datele macroeconomice ar fi putut fi și mai sumbre, mai ales în contextul incertitudinii politice, a explicat președintele AAFBR. Vânzările cu amănuntul au scăzut în iulie cu aproximativ 6% față de aceeași perioadă a anului trecut, cel mai slab rezultat din întreaga Uniune Europeană, ceea ce confirmă slăbiciunea cererii interne.
Evoluția economiei în lunile următoare depinde decisiv de formarea unui guvern cu susținere majoritară, în condițiile în care Banca Centrală Europeană a majorat dobânda de referință, iar costul de finanțare al statului rămâne ridicat. Jakubowicz consideră că investițiile private ar fi trebuit să fie motorul sustenabil al creșterii, nu fondurile publice din PNRR.
„Motorul care a susținut economia a fost investiția publică finanțată de PNRR, și nu investițiile private, așa cum ar fi trebuit să fie într-un mod sustenabil. Consumul nu mai poate duce economia”, a afirmat Flavius Jakubowicz în cadrul emisiunii de business ZF Live. Declarațiile vin pe fondul unei încetiniri economice resimțite la nivelul mai multor sectoare.
Contextul macroeconomic al acestor declarații este marcat de semne de răcire pe mai multe paliere. În timp ce investițiile publice au compensat parțial lipsa dinamicii private, datele recente arată că economia românească resimte presiunile generate de costurile ridicate de finanțare și de incertitudinea politică internă. Semnalul de alarmă tras de analiști vine într-un moment în care Banca Centrală Europeană menține o politică monetară restrictivă, iar accesul la finanțare rămâne costisitor pentru stat și pentru companii.