Fostul premier și ministru de Finanțe, Florin Cîțu, a lansat o serie de critici la adresa politicii monetare a BNR și a gestionării economiei de către Guvern. Acesta susține că nivelul ridicat al inflației este utilizat pentru a favoriza indicatorii fiscali, în condițiile unei creșteri economice reale extrem de slabe. Florin Cîțu a avertizat că această situație ascunde dificultățile reale ale bugetului de stat.
Conform declarațiilor sale, Guvernul are nevoie de inflație pentru a menține indicatorii de datorie. Florin Cîțu a subliniat că bugetul pentru anul 2026 a fost construit pe o bază de creștere economică reală de 1%, însă CNP a redus această prognoză la doar 0,1%. Totuși, CNP a majorat valoarea PIB-ului nominal, fenomen explicat de fostul ministru prin prezența unei inflații mai mari decât cea estimată inițial, ceea ce reduce automat deficitul și datoria publică exprimată ca procent din PIB.
Florin Cîțu a criticat și lipsa de acțiune a BNR în gestionarea politicii monetare. El consideră că instituția a acomodat inflația și că, din cauza creșterii dobânzilor la nivel global și a presiunilor de pe piața monetară internă, banca centrală va fi obligată să înăsprească politica monetară. Fostul premier estimează că următoarea mișcare a BNR va fi o majorare a dobânzii, deoarece instituția nu a acționat la momentul potrivit, fiind acum forțată să o facă într-o economie aflată deja în recesiune.
În ceea ce privește cursul de schimb, fostul ministru a contestat prezentarea publică a depreci easei leului. Florin Cîțu a menționat că românii sunt bombardați cu știri alarmiste, deși BNR a intervenit în trecut prin cumpărarea de valută pentru a împiedica o apreciere prea puternică a monedei naționale. El a susținut că, fără aceste intervenții, cursul euro ar fi fost probabil sub pragul de 3 lei.
Analiza sa vizează și riscurile asociate unei economii cu deficit mare și inflație ridicată, în condițiile unei intervenții tardive a băncii centrale. Florin Cîțu a sugerat că această combinație de factori pune în pericol stabilitatea monedei naționale. El a subliniat că realitatea economică actuală pune în dificultate planurile funcționarilor, afectând echilibrul dintre creșterea reală și valorile nominale ale indicatorilor macroeconomici.
În cadrul indicatorilor macroeconomici, PIB-ul nominal reprezintă valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o perioadă, calculată la prețurile curente. Atunci când inflația este ridicată, acest indicator poate crește chiar dacă producția reală scade, oferind o imagine distorsionată a sănătății economice dacă nu este corelat cu creșterea reală a volumelor de producție.