Florin Cîțu a criticat explicațiile oferite de Ministerul Finanțelor privind evoluția deficitului bugetar al României, după ce datele Eurostat au indicat o creștere semnificativă a acestuia. Indicatorul trimestrial ajustat sezonier a urcat de la 5,5% din PIB în primul trimestru din 2026 la 9,2% în trimestrul al doilea. Fostul ministru susține că utilizarea unor metode de calcul diferite pentru a răspunde criticilor nu infirmă realitatea deteriorării indicatorului raportat de Eurostat.
Conform analizei lui Florin Cîțu, creșterea de 3,7 puncte procentuale înregistrată în trimestrul al doilea este mai mare decât orice creștere trimestrială din 2024. Acesta acuză autoritățile că încearcă să inducă în eroare opinia publică prin invocarea deficitului cumulat de 3,4% din PIB pentru primele șase luni. Diferența provine din faptul că cifra de 9,2% este raportată la PIB-ul trimestrului respectiv, în timp ce cea de 3,4% este raportată la PIB-ul anual.
Provocarea principală pentru Guvern rămâne realizarea unei ajustări bugetare fără a afecta activitatea economică a țării. Pentru a respecta ținta ESA de 6% din PIB, deficitul din a doua jumătate a anului ar trebui limitat la maximum 2,6% din PIB-ul anual. Această corecție este considerată dificilă, având în vedere că în trimestrul al doilea din 2025 deficitul a fost de 4,2% din PIB-ul anual, iar în 2024 a fost de 5,5%.
Ministerul Finanțelor a explicat că nivelul de 9,2% din PIB din trimestrul II 2026 este rezultatul concentrării cheltuielilor pentru investiții publice și proiecte PNRR. Plățile pentru investiții au totalizat 38,3 miliarde de lei în acest trimestru, față de 21,7 miliarde de lei în primul trimestru. Instituția a subliniat că datele trimestriale sunt provizorii și că deficitul cumulat semestrial de 3,4% reprezintă o scădere față de 3,6% în 2025 și 3,7% în 2024.
Florin Cîțu solicită ca Ministerul Finanțelor să demonstreze prin cifre concrete că această deteriorare este un fenomen temporar. Fostul premier subliniază necesitatea unor explicații clare privind modul în care va fi realizată ajustarea bugetară promisă. El avertizează că schimbarea numitorului în argumentații nu poate înlocui o strategie reală de reducere a cheltuielilor, care trebuie să aibă loc fără a „omoare economia” prin măsuri prea drastice.
Datele Eurostat publicate la 21 octombrie arată că România a înregistrat în trimestrul II 2026 cel mai mare deficit guvernamental trimestrial ajustat sezonier din Uniunea Europeană, cu un nivel de 9,2% din PIB. Această valoare este semnificativ mai mare decât media UE, care se situează la 3,5%. Situația apare într-un context în care execuția fondurilor pentru proiectele de investiții rămâne un punct critic pentru bugetul de stat.