Fondul Monetar Internațional a publicat raportul World Economic Outlook, prin care a revizuit în creștere prognoza privind economia mondială pentru anul 2026, estimând un avans de 3,1%, de la 3% anterior. Totuși, instituția avertizează că persistența conflictului din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și nivelul ridicat al datoriilor publice reprezintă riscuri majore. De asemenea, eventualele corecții ale investițiilor în inteligența artificială pot afecta perspectivele economice globale în perioada următoare.
Sectorul inteligenței artificiale susține activitatea economică prin investiții masive în centre de date, semiconductori și infrastructură digitală. Silvana Tenreyro, directoarea Departamentului de Cercetare al FMI, a indicat faptul că expansiunea AI a impulsionat comerțul internațional, beneficiind în special economiile asiatice. Comerțul mondial a crescut cu 8,3% între 2023 și 2025, însă componenta asociată cu AI a avansat cu 29%. Fără acest motor tehnologic, creșterea comerțului ar fi fost de doar 4,6%.
Riscurile geopolitice rămân o sursă de instabilitate, în special prin prisma prețurilor la energie. FMI estimează un preț mediu al petrolului de 96 de dolari pe baril în 2026, dar un scenariu advers cu preț de 130 de dolari ar putea reduce creșterea economică cu 0,2 puncte procentuale în 2026. Deniz Igan, șefă de divizie în Departamentul de Cercetare al FMI, a subliniat că rezervele economiei mondiale sunt în scădere. Această situație face ca noi șocuri să se transmită rapid prin prețuri.
Investițiile în AI pot suferi o corecție dacă randamentele nu vor corespunde așteptărilor investitorilor. O reevaluare a rentabilității proiectelor ar putea scădea valoarea activelor și poate afecta consumul sau condițiile de creditare. În schimb, un scenariu favorabil, bazat pe câștiguri de productivitate, ar putea crește PIB-ul mondial cu 0,6% până în 2029. Evoluția productivității va fi, așadar, factorul decisiv pentru impactul pe termen lung al acestei tehnologii asupra întregii economii globale.
Nivelul datoriilor publice și costurile de finanțare reprezintă alte vulnerabilități critice evidențiate de experți. Silvana Tenreyro a solicitat guvernelor reducerea deficitelor bugetare și adoptarea unor politici credibile pentru stabilizarea datoriei. Creșterea randamentelor obligațiunilor poate amplifica presiunile asupra bugetelor naționale și poate limita resursele pentru investiții. În acest context, inflația mondială este estimată la 4,7% în 2026, ceea ce ar putea obliga băncile centrale să mențină politici monetare restrictive.
Prognozele de creștere variază semnificativ între marile economii, reflectând dinamici regionale diferite. Statele Unite ar urma să crească cu 2,3% în 2026, în timp ce zona euro este estimată la 1,1%, iar China la 4,5%. India se remarcă cu o prognoză de 7%, susținută de cererea internă și investiții tehnologice. În contextul actual, volatilitatea piețelor de energie și tensiunile comerciale rămân factori care pot deteriora aceste perspective de dezvoltare economică globală.