Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a emis un avertisment privind strategia administrației americane de a utiliza accelerarea creșterii economice ca principal instrument pentru reducerea datoriei publice. În cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri, la reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, aceasta a subliniat necesitatea unor măsuri fiscale concrete pentru diminuarea deficitului bugetar al Statelor Unite. Georgieva consideră că, deși o creștere mai puternică poate ajuta, aceasta nu poate genera ajustările necesare suficient de rapid.
Strategia propusă de secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, presupune că o creștere economică susținută de peste 3% ar putea corecta dezechilibrele bugetare. Pentru a atinge acest ritm, oficialii administrației președintelui Donald Trump pariez pe dezvoltarea inteligenței artificiale, relocalizarea producției industriale și reduceri de impozite. Scott Bessent a susținut anterior că o creștere de 3% ar putea ajuta Statele Unite să depășească dificultățile fiscale, vizând reducerea deficitului la sub 4% din PIB până la finalul mandatului lui Trump.
Totuși, prognozele FMI sunt mai prudente, estimând că economia americană va crește cu doar 2,3% atât în 2026, cât și în 2027. Această diferență față de ritmul invocat de Scott Bessent pune sub semnul întrebării viabilitatea planului de stabilizare a raportului dintre datorie și PIB. Situația financiară este critică, datoria publică a Statelor Unite depășind deja 40 de trilioane de dolari, iar datoria federală a trecut pragul de 100% din PIB.
Analizele FMI indică faptul că datoria publică brută ar putea ajunge la 142% din PIB până în anul 2031. În ceea ce privește deficitul bugetar, estimările indicau un nivel de peste 6% din PIB pentru anul fiscal încheiat la 30 septembrie 2026, față de 5,8% în anul precedent. Benn Steil, cercetător la Council on Foreign Relations, a avertizat că Washingtonul nu trebuie să considere problema rezolvată doar pe baza unor proiecții de creștere, pledând pentru reforme la nivelul cheltuielilor și veniturilor.
Presiunile economice sunt accentuate și de piața obligațiunilor, unde randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani se situa miercuri în jurul valorii de 5,2%. Această cifră este aproape de cel mai înalt nivel din 2002, reflectând îngrijorările investitorilor privind costurile energiei și cheltuielile masive pentru inteligența artificială. Kristalina Georgieva a îndemnat guvernele să elaboreze planuri credibile pe termen mediu pentru controlul deficitelor, evitând dependența exclusivă de accelerarea creșterii economice.
La nivel global, indicatorii macroeconomici arată o tendință alarmantă a nivelului de îndatorare. FMI estimează că datoria publică mondială se îndreaptă spre echivalentul a 100% din PIB înainte de sfârșitul deceniului. Un astfel de nivel ar reprezenta cel mai ridicat punct de îndatorare de după al Doilea Război Mondial, semnalând o presiune sistemică asupra stabilității financiare internaționale și a capacităților de finanțare ale statelor.