Inteligența artificială ar putea genera un câștig de aproximativ 1% la nivelul productivității în Europa în următorii cinci ani, conform unui raport elaborat de FMI. Documentul, pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană desfășurată la Dublin pe 18 și 19 septembrie, subliniază însă că aceste beneficii sunt însoțite de riscuri semnificative. FMI avertizează că impactul tehnologiei poate fi distribuit inegal între diferite țări, regiuni și categorii de lucrători din blocul european.
Analiza indică faptul că aproximativ 60% dintre angajații din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare la AI. Deși unii profesioniști ar putea beneficia de o creștere a productivității prin utilizarea acestor instrumente, există riscul pierderii locurilor de muncă prin automatizarea sarcinilor repetitive. Această problemă este mai acută în sectoarele unde inteligența artificială tinde să înlocuiască forța de muncă, în loc să o completeze, afectând astfel structura pieței muncii.
O altă preocupare majoră vizează infrastructura energetică, deoarece centrele de date din Europa consumă deja aproape 3% din energia electrică a continentului. FMI estimează că cererea de electricitate va crește substanțial pe măsură ce utilizarea AI se extinde, punând presiune pe rețelele locale. Zone precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin sunt deja expuse, iar pentru gestionarea situației, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să integreze mai profund piața europeană de energie.
Europa se confruntă, de asemenea, cu riscul de a crea o nouă dependență strategică față de tehnologia străină, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI. În acest context, boom-ul AI din SUA a declanșat deja investiții de 110 miliarde de dolari în sectorul energetic. Pentru a evita această situație, FMI susține că Europa are nevoie de investiții majore în propria industrie de AI și de o integrare economică mai profundă a statelor membre.
Raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar putea contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării tehnologiei și a beneficiilor sale. În prezent, fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă reprezintă un obstacol în calea investițiilor și a inovării. Această perspectivă rezonează cu îngrijorările exprimate anterior de Comisia Europeană și de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, privind potențialul de creștere limitat de barierele structurale actuale.
Evoluția piețelor de energie și a infrastructurii de date rămâne un factor critic pentru stabilitatea economică a continentului. Integrarea piețelor europene este un proces complex care vizează reducerea fragmentării actuale, un element esențial pentru a permite investițiile necesare în tehnologiile emergente și pentru a asigura o reziliență energetică sporită în fața cererii masive generate de noile tehnologii digitale.