Fondul Monetar Internațional (FMI) a prezentat concluzii preliminare privind situația economică a Ungariei, recomandând guvernului de la Budapesta implementarea unei reforme fiscale radicale. Propunerea vine în urma unor discuții de două săptămâni desfășurate în Ungaria, vizând necesitatea unor schimbări de substanță pentru stabilizarea indicatorilor macroeconomici. Raportul subliniază importanța unor măsuri care să corecteze deficitele și să stimuleze o economie aflată într-o perioadă de stagnare a investițiilor.
Printre principalele recomandări ale FMI se numără introducerea unui impozit progresiv pe veniturile persoanelor fizice. Această măsură ar viza o redistribuire mai echitabilă a sarcinii fiscale, oferind reduceri pentru veniturile mici și creșteri pentru cele mari. Éva Palócz, director general al Institutului de Cercetări Economice Kopint Tárki, a observat că guvernul ungar manifestă reticență în privința creșterii impozitelor, deși o astfel de reformă ar putea corecta sistemul fiscal actual.
Situația investițiilor reprezintă un punct critic, economia ungară fiind descrisă de FMI ca fiind extrem de lipsită de investiții. Éva Palócz a explicat că investițiile nu doar că cresc lent, dar scad constant de ani de zile, o tendință care trebuie oprită urgent. Fondurile UE înghețate, în valoare de aproximativ 16 miliarde de euro, echivalentul a 7% din PIB, sunt considerate suficiente pentru a oferi un impuls economiei, însă nu pot menține creșterea pe termen lung fără pârghii interne de activare.
În ceea ce privește deficitul public, FMI este ușor mai optimist decât guvernul ungar. În timp ce autoritățile estimează un deficit de 7,5% pentru anul curent, raportul FMI indică o valoare situată între 7% și 7,5%. Éva Palócz a menționat că deficitul ar putea fi de aproximativ șapte la sută sau chiar să înceapă de la șase la sută. De asemenea, expertiza indică faptul că restructurarea sistemului de înghețare a costurilor la utilități este o necesitate urgentă.
FMI semnalează, de asemenea, că Ungaria posedă una dintre cele mai puțin competitive structuri de piață din Uniunea Europeană. Companiile de stat sunt constant în urma productivității sectorului privat, fapt atribuit intervențiilor statului în economie. Éva Palócz a subliniat că deschiderea piețelor și reducerea susținerii statului pot ajuta la asanarea sistemului economic. Obiectivul optimist pentru aderarea la zona euro este situat în anul 2032, după trecerea prin sistemul ERM-2 în 2030.
Evoluțiile economice din regiune sunt monitorizate atent de instituții precum Eurostat sau BNR, în contextul indicatorilor de șomaj și ai stabilității mediului privat. Analizele recente privind economia unor state vecine evidențiază importanța echilibrului fiscal pentru creșterea sustenabilă. În Ungaria, discuțiile despre deficitul public și reformele fiscale rămân pe agenda principală a decidenților politici și a experților în economie.