Fragmentarea pieței europene cauzează pierderi anuale de cel puțin 120 de miliarde de euro din categoria investițiilor. Un nou studiu realizat de institutul italian The European House–Ambrosetti, împreună cu Amazon, arată că lipsa unei piețe unitare împiedică extinderea modelelor economice deja funcționale. Deși Uniunea Europeană dispune de o infrastructură dezvoltată și de sute de milioane de consumatori, investitorii se confruntă cu bariere care frânează dezvoltarea în domenii precum energia, transportul sau inteligența artificială.
Problema principală este tratarea fiecărui stat ca pe o piață distinctă, în loc de utilizarea unui cadru comun. Pentru companiile care doresc să opereze în mai multe țări, diferențele de legislație, fiscalitate, educație și justiție generează costuri suplimentare și timp pierdut. Autorii raportului susțin că soluția nu constă în importul unor modele din Asia sau SUA, ci în replicarea și conectarea sistemelor de succes deja existente în interiorul Uniunii Europene, care rămân limitate la granițele naționale.
Sectorul energetic reprezintă unul dintre punctele critice identificate în analiza TEHA. În primul trimestru din 2025, companiile europene au plătit pentru electricitate de aproximativ 2,8 ori mai mult decât companiile americane. O integrare mai profundă a sistemelor energetice naționale ar putea genera economii de până la 43 de miliarde de euro anual până în anul 2030. O rețea mai bine conectată ar permite circulația energiei către zonele necesitatoare, reducând presiunea asupra prețurilor pentru industrie.
Eficiența scăzută este vizibilă și în transportul feroviar, unde trenurile care traversează granițele sunt, în medie, cu 23,4% mai lente decât rutele interne. Această situație este cauzată de diferențele dintre sistemele tehnice și regulile naționale specifice fiecărui stat. Fragmentarea afectează și alte domenii precum infrastructura digitală și piața muncii, forțând companiile de tehnologie să se adapteze la cerințe administrative și juridice diferite în fiecare țară, ceea ce anulează avantajul unei piețe europene uniforme.
Finanțarea proiectelor transfrontaliere rămâne o provocare din cauza discrepanței dintre bugetele naționale și cel al Uniunii Europene. În 2024, cheltuielile UE au fost de 170,5 miliarde de euro, în timp ce bugetele statelor membre au însumat 8.856,8 miliarde de euro. Această diferență limită capacitatea Bruxelles-ului de a compensa lipsa investițiilor în proiecte de infrastructură care aduc beneficii mai multor economii simultan. Guvernele naționale pot fi reticente să finanțeze proiecte la graniță dacă beneficiarii se află în afara teritoriului lor.
Această fragmentare este în deplin conflict cu necesarul de capital identificat în raportul coordonat de Mario Draghi în 2024. Acesta estima că Europa are nevoie de 750–800 de miliarde de euro în investiții suplimentare în fiecare an pentru a menține competitivitatea globală. Suma de 120 de miliarde de euro pierdută din cauza fragmentării reprezintă, așadar, o parte semnificativă din acest deficit masiv de capital necesar economiei europene.