Franța traversează o perioadă de instabilitate economică și politică majoră, fiind descrisă de economistul Paul Krugman drept „omul bolnav” al Europei. În pragul unor alegeri decisive la finalul mandatului președintelui Emmanuel Macron, țara se confruntă cu o traiectorie fiscală nesustenabilă, marcată de creșterea dobânzilor și de costuri de împrumut mai mari decât cele ale Italiei. Pe plan politic, sondajele indică faptul că Jean-Luc Melenchon și Marine Le Pen sunt principalii candidați pentru turul al doilea.
Analiza lui Paul Krugman subliniază că piețele financiare tratează deja Franța ca pe o economie în declin, similară cu situațiile de criză din Grecia sau Portugalia din perioada 2010-2012. Deși probabilitatea de default pe un termen de cinci ani este estimată la doar 1,2%, creșterea ratelor dobânzilor la obligațiunile guvernamentale franceze a fost deosebit de mare în ultima lună. Economistul avertizează că Franța a devenit prea mare pentru a mai putea fi salvată de către Banca Centrală Europeană.
Situația fiscală este agravată de un deficit de 5,4% din PIB în acest an, o cifră comparabilă cu nivelurile din perioadele de război. Economia franceză este presată de un sistem de ajutoare sociale extins și de taxe mari, într-un context în care populația îmbătrânită pune presiune pe bugetul statului. În timp ce statul oferă subvenții mari vârstnicilor, tinerii și studenții suportă aceste costuri, ceea ce a declanșat proteste violente în întreaga țară.
Prim-ministrul Sebastien Lecornu încearcă să gestioneze criza prin obținerea unui buget pentru anul 2027 și prin promisiuni de ajutor pentru fermieri, precum un fond de 1 miliard de euro. Totodată, pentru a combate scumpirea carburanților, a anunțat eliberarea unor rezerve strategice de 8 milioane de barili de petrol. Guvernul urmează să anunțe măsuri specifice pentru nemulțumirile cetățenilor abia spre finalul lunii octombrie, după analiza unor platforme publice.
Tensiunile sociale au culminat recent cu demonstrații masive, unde numărul participanților a fost estimat între 256.000 și 450.000 de persoane. Protestele au fost alimentate de nemulțumirile elevilor față de starea școlilor și de îngrijorările adulților privind costul vieții. Pe fondul crizei energetice, au apărut apeluri online pentru organizarea unor manifestări de amploare, similare mișcărilor „Vestelor Galbene”, programate pentru data de 17 octombrie.
Contextul economic european este marcat de o volatilitate ridicată, în timp ce marile puteri aplică sancțiuni economice severe. În acest cadru, Franța trebuie să echilibreze planurile de reînarmare și sprijinul pentru Ucraina cu necesitatea de a menține stabilitatea socială internă. Gestionarea datoriei naționale rămâne principala provocare pentru guvernul de la Paris într-un mediu financiar global de increasingly tensionat.