Gabriel Țecheră, directorul de Guvernanță Corporativă și Relații Investitori al Transport Trade Services, a criticat dur implementarea reglementărilor europene privind raportarea de sustenabilitate. Acesta a declarat că modificările succesive ale legislației au generat costuri semnificative pentru companii și au afectat predictibilitatea cadrului legislativ. Conform reprezentantului TTS, numeroase întreprinderi au fost obligate să aloce resurse importante pentru cerințe care au fost ulterior simplificate sau chiar eliminate de autorități.
Problema principală vizează Directiva privind raportarea de sustenabilitate a întreprinderilor (CSRD), pe care Gabriel Țecheră o consideră un eșec legislativ major. El susține că autoritățile europene nu au evaluat corect numărul de companii care vor intra sub incidența noilor obligații. Deși abordarea diferențiată în funcție de dimensiunea firmei este corectă, aplicarea ei tardiv, după ce companiile au început deja procesul de conformare, ridică probleme serioase de eficiență și coerență.
Revizuirea pragurilor de aplicabilitate a redus considerabil universul companiilor vizate, însă a creat dificultăți pentru firmele care au investit deja în implementare. Gabriel Țecheră a observat că, dacă inițial se discuta despre sute de mii de companii la nivel european, astăzi, după ridicarea pragurilor la peste 450 de milioane cifră de afaceri și peste 1.000 de salariați, vorbim probabil despre doar câteva mii. Această scădere de două ordine de mărime pune în dificultate firmele din primul val.
Costurile suportate de întreprinderile din primul val de raportare sunt o preocupare majoră, în special pentru companiile mici fără personal specializat. Gabriel Țecheră a subliniat că posibilitatea acordării unor scutiri de către statele membre nu oferă suficiente garanții celor care au depus deja eforturi considerabile. Există suspiciunea că multe state vor opta pentru continuitate, impunând companiilor să continue raportarea chiar dacă au depus eforturi financiare substanțiale timp de doi ani.
Directorul TTS a criticat și cerințele de decarbonizare pe termen lung, considerând aberantă obligarea companiilor să facă proiecții pentru anul 2050. El susține că un astfel de orizont de timp, de aproape o generație și jumătate, nu ține cont de incertitudinile tehnologice și economice. În opinia sa, obiectivele climatice pe termen lung sunt justificate la nivel de stat, dar transpunerea lor la nivel de întreprindere este problematică din cauza ritmului de avans tehnologic.
În prezent, pachetul legislativ Omnibus a adus anumite beneficii prin simplificarea sarcinilor administrative, proces pe care organizația TTS l-a experimentat direct. Totuși, rămân probleme legate de calculul indicatorilor salariali, metodologia de contabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seră și colectarea informațiilor din lanțul valoric. Gabriel Țecheră menționează că standardele precum ESRS S1 și ESRS G1 sunt universale, dar altele pot fi irelevante pentru anumite sectoare economice.
Contextul reglementărilor europene de sustenabilitate se încadrează într-un proces complex de adaptare a standardelor de raportare la realitățile economice. Deși directivele vizează transparența, companiile se confruntă cu o infrastructură de raportare care încă trece prin etape de ajustare. Această evoluție legislativă urmărește echilibrarea necesității de date de mediu cu capacitatea administrativă și financiară a întreprinderilor din Uniunea Europeană.