Economiștii Goldman Sachs, Basak Edizgil, Alessa Abraham și Kevin Daly, avertizează într-o analiză recentă că leul românesc este prea puternic în raport cu fundamentele economiei țării. Această situație ar putea complica gestionarea deficitului extern, motiv pentru care experții recomandă o monedă mai slabă. Pentru a corecta dezechilibrele, aceștia sugerează o politică fiscală mai strictă și o eventuală depreciere amplă, efectuată printr-un singur pas, pentru a ajuta la reducerea deficitului de cont curent.
Analiza băncii se concentrează pe cursul real efectiv, care ajustează valoarea leului față de partenerii comerciali cu diferențele de prețuri și costuri. În ultimii ani, salariile și prețurile din România au crescut mai rapid decât în țările partenere, însă leul nu s-a depreciat suficient pentru a compensa această diferență. Rezultatul este că produsele românești au devenit mai scumpe pentru străini, în timp ce importurile par relativ mai ieftine decât produsele fabricate local.
Goldman Sachs identifică două probleme majore: un deficit de cont curent nesustenabil și o economie care crește sub potențialul său. Autorii consideră că deficitul extern reprezintă problema critică, recomandând ca BNR să permită o devalorizare „one-off”. Totuși, banca avertizează că o strângere a politicii fiscale ar putea afecta temporar economia, deoarece consumul și importurile ar putea scădea înainte ca exporturile să înceapă să crească semnificativ.
Pentru cetățenii cu credite în euro, un curs mai ridicat va însemna rate mai mari exprimate în lei. Deși ponderea creditelor în valută a scăzut, de la 33% în 2019 la 9% pentru creditele ipotecare în martie 2026, impactul rămâne vizibil. De asemenea, persoanele care plătesc chirii în euro vor resimți imediat creșterea costurilor, iar o depreciere de 10% ar putea aduce o suplimentă de circa 320 de lei pe lună pentru o chirie de 600 de euro.
Impactul asupra inflației este un alt factor de urmărit, deoarece un leu mai slab scumpește produsele importate, de la electronice la alimente. Pentru cei cu credite în lei, riscul principal este amânarea scăderii dobânzilor de către BNR, deoarece inflația ar putea crește. În ceea ce privește firmele, exportatorii ar putea beneficia de venituri mai mari în lei și de o competitivitate sporită, însă companiile care au datorii în euro vor vedea creșteri ale costurilor.
Situația deficitului extern este confirmată de datele oficiale, în primele opt luni din 2026, acesta atingând 19,9 miliarde de euro, cu 5% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. În același interval, investițiile străine directe au scăzut la 2,1 miliarde de euro, de la nivelul de 5,7 miliarde raportat anterior. Aceste cifre subliniază necesitatea unei politici care să atragă capital și să echilibreze balanța comercială a țării.