România înregistrează semne de consolidare fiscală, iar datele recente privind execuția bugetară sugerează că deficitul pentru întregul an 2026 ar putea fi chiar sub pragul de 6% din PIB stabilit de Guvern. Această evoluție este semnificativă, având în vedere că în urmă cu doi ani deficitul țesea 9,3% din PIB. Analiștii de la Goldman Sachs indică faptul că procesul de ajustare este susținut de controlul cheltuielilor și de implementarea unor noi taxe.
În primele șapte luni ale anului 2026, deficitul bugetar a fost de 48,08 miliarde de lei, o valoare cu 28,36 miliarde de lei mai mică față de perioada aceeași din 2025, când deficitul era de 76,44 miliarde de lei. Raportat la PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34%, reprezentând o reducere de 1,65 puncte procentuale într-un singur an. Această scădere confirmă faptul că ajustările fiscale încep să se reflecte în execuția efectivă a bugetului de stat.
Goldman Sachs menționează că rezultatul final ar putea depăși estimările oficiale, chiar și în cazul în care România ar pierde o parte din finanțarea PNRR. O neadoptare a unor acte legislative privind salarizarea ar putea adăuga aproximativ 0,2% din PIB la deficitul curent, însă prognoza rămâne favorabilă. „Cele mai recente date fiscale sugerează că deficitul bugetar pe întregul an va fi probabil sub proiecția guvernului de 6% din PIB pentru 2026”, precizează instituția.
Deși indicatorii fiscali sunt pozitivi, contextul politic reprezintă un risc major, în special după prăbușirea coaliției de guvernare din luna mai. Incertitudinea este alimentată de presiunile unor partide politice care doresc inversarea măsurilor de consolidare fiscală. O eventuală stabilizare politică și formarea unui Guvern credibil ar putea funcționa ca un catalizator pentru scăderea dobânzilor la care statul se împrumută, îmbunătățind astfel condițiile de finanțare.
Pe plan monetar, spațiul de manevră este limitat de inflația ridicată, care ar putea menține dobânzile la nivelurile actuale cel puțin până la finalul anului. Succesul consolidării fiscale depinde de menținerea direcției actuale și de evitarea inversării măsurilor de ajustare. Dacă procesul de reducere a deficitului este continuat, România poate obține o mai bună încredere în rândul investitorilor și costuri de finanțare mai reduse.
Evoluția actuală a indicatorilor macroeconomici românești este strâns legată de capacitatea de a menține stabilitatea fiscală într-un climat politic volatil. În contextul în care inflația rămâne un factor de presiune, deciziile privind politicile de salarizare și gestionarea fondurilor europene vor determina dacă țintele de deficit sunt atinse. Capacitatea de a genera un surplus sau un deficit controlat este esențială pentru stabilitatea financiară pe termen lung.