Guvernanța corporativă a încetat să fie doar o simplă obligație de conformare sau un set de proceduri administrative, devenind un element strategic pentru companiile din România. Această evoluție este esențială pentru organizațiile care urmăresc trecerea la o etapă superioară de dezvoltare, extinderea pe plan regional sau construirea unor modele de business cu perspectivă internațională. Procesul este strâns legat de capacitatea de a atrage capital extern și de consolidarea structurilor de management.
Adela Ciucioi, partner, head of audit & assurance, KPMG in Romania and Moldova, CEE audit transformation leader, subliniază că companiile românești au ieșit din etapa de adolescență și tind spre maturitate. Pentru a susține o dezvoltare accelerată și o viziune globală, este imperativă existența unor sisteme de control intern solide care să susțină consiliul de administrație prin informații de calitate. Fără o preocupare reală pentru aceste mecanisme, deciziile strategice pot fi compromise, afectând capacitatea de expansiune.
Alexandru Petrescu, președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, definește guvernanța corporativă ca fiind o „logistica invizibilă” fundamentală pentru succesul unei economii. El precizează că, în cadrul autorității, guvernanța reprezintă o condiționalitate primară în procesele de supraveghere, reglementare și autorizare. Deși România are o istorie relativ scurtă în adoptarea acestor principii, evoluția recentă indică o maturizare a practicilor de business, transformând guvernanța într-un catalizator pentru boarduri eficiente și performanță economică.
Sistemul de control intern joacă un rol critic, fiind comparat de Călina Iacob, Associate Partner, Risk Advisory, KPMG Consulting, cu sistemul nervos al unui atlet. Acest mecanism trebuie să transmită semnale rapide către conducere pentru a identifica riscuri sau blocaje operaționale. Cu cât informația ajunge mai rapid la decidenți, cu atât organizația poate reacționa cu mai multă agilitate. Un board bine informat poate lua decizii corecte și la timp, adaptându-se la schimbările de piață.
Motivația pentru adoptarea acestor standarde apare adesea în momentul în care o companie are nevoie de finanțare externă. Daniela Maior, președinte al Asociației Române pentru Relația cu Investitorii (ARIR), menționează că prima sursă de guvernanță este adesea banca, prin cerințele de raportare financiară. Totuși, complexitatea crește semnificativ atunci când companiile caută investitori de tip private equity sau pregătesc un IPO, necesitând un nivel de transparență mult mai ridicat.
Diversitatea în consiliile de administrație reprezintă un alt pilon al bunei guvernanțe, influențând direct gestionarea riscurilor. Anette Juellund, Chief Executive Officer of European Women on Boards (EWOB), a observat că ponderea femeilor în boardurile marilor companii europene a crescut de la aproximativ 14% în 2012 la 36% în prezent. Această diversitate de perspective și experiențe ajută consiliile să fie mai adaptabile în fața provocărilor geopolitice și a evoluției rapide a tehnologiilor precum inteligența artificială.
context_missing: true