Guvernatorul Băncii Franței, Emmanuel Moulin, estimează că Franța poate reduce deficitul bugetar la nivelul de 3% din PIB până în anul 2029. Această prognoză a fost făcută în cadrul unui interviu acordat CNBC, în contextul în care țara se confruntă cu o perioadă de instabilitate politică și cu creșterea costurilor necesare pentru împrumuturile guvernamentale. Oficialul susține că restabilirea disciplinei fiscale este un obiectiv realizabil, fără a recurge la măsuri care ar putea fi caracterizate drept austeritate strictă.
Situația fiscală actuală a Franței este marcată de faptul că țara se află sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Anul trecut, deficitul bugetar a atins pragul de 5,1% din PIB, ceea ce a impus necesitatea unor ajustări. Guvernul urmărește reducerea acestui indicator la 5% până în 2027, însă procesul de negociere bugetară este complicat de fragmentarea parlamentară și de protestele sociale care afectează deciziile politice.
Emmanuel Moulin a explicat că majorarea randamentelor obligațiunilor franceze este o consecință directă a incertitudinii politice. Investitorii manifestă temeri legate de posibilitatea ca bugetul să nu fie adoptat sau de nerespectarea obiectivelor fiscale stabilite. Pentru a liniști piețele financiare, guvernatorul a subliniat importanța existenței unui buget votat care să respecte ținta de deficit de 5%, menționând că procesul este îngreunat de costurile datoriei publice, care adaugă anual circa 10 miliarde de euro la cheltuielile statului.
Proiectul bugetar pentru anul 2027, prezentat de guvernul premierului Sebastien Lecornu, prevede economii de aproximativ 54 de miliarde de euro. Printre măsurile propuse se numără limitarea bugetelor administrațiilor locale, modificarea unor facilități fiscale, precum și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public. Totuși, adoptarea acestor măsuri rămâne incertă din cauza disputelor privind cheltuielile publice și a presiunilor exercitate de protestele elevilor și de apropierea alegerilor prezidențiale.
În ciuda creșterii randamentelor obligațiunilor guvernamentale la niveluri mari, Emmanuel Moulin a respins riscul unei contagiuni financiare. El a invocat soliditatea companiilor de asigurări și a băncilor, precum și lichiditatea ridicată a sistemului financiar. Deși Franța plătește dobânzi mai mari din cauza situației fiscale, oficialul a precizat că nu există dificultăți în atragerea cumpărătorilor pentru obligațiunile statului, investitorii monitorizând însă capacitatea autorităților de a menține o traiectorie sustenabilă.
Gestionarea deficitului bugetar este un element critic pentru stabilitatea economică a zonei euro, în special pentru Franța, a doua cea mai mare economie din acest bloc. Într-un context de presiune fiscală, specialiștii indică faptul că reformele ar trebui să vizeze, în primul rând, reducerea cheltuielilor pentru a evita creșterea taxelor. Capacitatea de a menține indicatorii macroeconomici sub control influențează direct încrederea investitorilor în stabilitatea financiară regională.