Guvernatorul Băncii Franței, Emmanuel Moulin, a estimat că deficitul bugetar al țării poate fi redus la nivelul de 3% din PIB până în anul 2029. Această prognoză a fost făcută în cadrul unui interviu acordat postului CNBC, în contextul dificultăților economice actuale. Moulin susține că atingerea acestui obiectiv este posibilă chiar dacă Franța se confruntă cu o instabilitate politică persistentă și cu creșterea costurilor aferente împrumuturilor statului.
Oficialul a subliniat că procesul de restabilire a disciplinei fiscale nu trebuie să fie caracterizat prin măsuri de austeritate, ci reprezintă pur și simplu o încercare de a pune finanțele în ordine. În prezent, Franța se află sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, după ce deficitul bugetar a atins 5,1% din PIB anul trecut. Guvernul are ca obiectiv imediat reducerea acestui indicator la 5% până în 2027, însă procesul este complicat de fragmentarea parlamentară.
Majorarea randamentelor obligațiunilor franceze este interpretată de Moulin ca o reflectare a incertitudinii politice și a temerilor investitorilor. Aceștia se tem că bugetul nu va fi adoptat sau că obiectivele fiscale nu vor fi respectate de autorități. Pentru a liniști piețele, guvernatorul a declarat că este esențial să existe un buget votat care să respecte ținta de deficit de 5%. Costurile datoriei publice adaugă aproximativ 10 miliarde de euro anual la cheltuielile statului.
Proiectul bugetului pentru anul 2027, prezentat de guvernul premierului Sébastien Lecornu, prevede economii de aproximativ 54 de miliarde de euro. Măsurile propuse includ înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, modificarea unor facilități fiscale și limitarea bugetelor administrațiilor locale. Adoptarea acestui document rămâne însă incertă din cauza disputelor privind cheltuielile publice și a protestelor sociale, precum cele ale elevilor care au izbucnit la sfârșitul lunii septembrie.
În ciuda creșterii randamentelor obligațiunilor guvernamentale la niveluri mari, Moulin a respins riscul unei contagiuni financiare. El a invocat soliditatea băncilor și a companiilor de asigurări, precum și lichiditatea ridicată a sistemului financiar francez. Deși Franța plătește dobânzi mai mari din cauza situației fiscale, guvernatorul a menționat că țara nu întâmpină dificultăți în atragerea cumpărătorilor pentru obligațiunile sale, investitorii urmărind însă capacitatea autorităților de a asigura o traiectorie sustenabilă.
Franța reprezintă a doua economie ca mărime din zona euro, însă gestionarea deficitului rămâne o provocare majoră pentru stabilitatea fiscală. În contextul politicii economice europene, monitorizarea indicatorilor de deficit este crucială pentru respectarea pactului de stabilitate. Presiunile asupra executivului sunt amplificate și de apropierea alegerilor prezidențiale programate pentru primăvara anului viitor, moment în care direcția politică a țării va fi stabilită de către electorat.