Guvernul a transmis Comisiei Europene un document oficial prin care proiectează o scădere a deficitului bugetar la 5,2% din PIB în anul 2027. Această valoare reprezintă o reducere de 0,8 puncte procentuale față de nivelul de 6% din PIB estimat pentru anul curent. Principala direcție de ajustare fiscală vizează diminuarea cheltuielilor de capital, o mișcare justificată de finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În ceea ce privește cheltuielile cu personalul și asistența socială, raportul indică o evoluție în concordanță cu creșterea PIB-ului nominal după perioada de înghețare din 2025–2026. Guvernul urmărește ca aceste costuri să își mențină ponderea în economie, fără a majora raportul lor față de PIB, pentru a asigura încadrul fiscal disponibil. Planul se bazează pe prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) care estimează un avans de 2,2% pentru PIB în 2027.
Strategia de venituri presupune îmbunătățirea colectării prin digitalizarea administrației fiscale și extinderea bazelor de impozitare. Documentul menționează că măsurile fiscale adoptate anterior au vizat restrângerea regimurilor preferențiale și majorarea unor taxe. Aceste eforturi sunt considerate esențiale pentru a susține procesul de ajustare și pentru a evita noi angajamente de cheltuieli care ar putea compromite reducerea deficitului bugetar pe termen lung.
Investițiile publice vor fi prioritizate în funcție de impactul lor economic și de sursele de finanțare disponibile, cu un accent pus pe utilizarea fondurilor europene. Această abordare are scopul de a limita presiunea asupra bugetului de stat. Totodată, raportul subliniază necesitatea unei politici prudente privind cheltuielile de personal și asistența socială imediat după ieșirea din regimul de înghețare, pentru a permite continuarea ajustării fiscale.
Contextul european actual privind România este marcat de menținerea în „suspensie” a procedurii de deficit excesiv, stabilită la sfârșitul anului trecut. În acea perioadă, Comisia Europeană nu a propus suspendarea fondurilor UE în cadrul procedurii de condiționalitate macroeconomică. Această poziție oferă un spațiu de manevră pentru executiv, deși proiecțiile fiscale rămân expuse riscurilor legate de o eventuală creștere economică mai slabă decât cea anticipată.
Evoluția deficitului bugetar rămâne un indicator critic pentru stabilitatea fiscală a țării, fiind monitorizată strict de instituțiile europene. Corectarea deficitului excesiv este vizată până în anul 2030, prin menținerea unui echilibru între investițiile necesare și controlul cheltuielilor publice. Succesul acestui proces depinde de capacitatea de colectare a veniturilor și de gestionarea prudentă a resurselor bugetare în contextul finalizării programelor de dezvoltare.