Premierul a purtat discuții în această dimineață cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, privind gestionarea datoriei publice. Obiectivul principal al întâlnirii a fost stabilirea unui plan multianual pentru împrumuturile pe care România trebuie să le contracteze pentru a finanța deficitul bugetar. Pe lângă această temă centrală, discuțiile au vizat și analiza situației economice generale a țării, conform surselor participante la aceste negocieri.
Necesitatea unui astfel de plan este accentuată de prognozele privind deficitul bugetar din România. Comisia Europeană estimează un deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 și 5,8% pentru anul 2027, după ce în 2025 acesta ar putea ajunge la 7,9% din PIB. În același timp, datoria publică este proiectată să crească până la 63,3% din PIB în anul 2027, iar Consiliul Fiscal estimează un deficit cash de aproximativ 6,25% din PIB pentru 2026.
Presiunea financiară este alimentată și de necesarul de refinanțare a datoriei. ING estimează că necesarul brut de finanțare pentru anul 2026 va fi de aproximativ 265–275 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 13,5% din PIB. Această sumă este influențată de concentrarea scadențelor provenite din emisiunile pe termen scurt efectuate în perioada volatilă 2022–2024. Un plan multianual ar permite eșalonarea acestor plăți și ar reduce riscul de refinanțare.
Costurile cu dobânzile la datoria publică sunt într-o etapă de creștere semnificativă. Proiectul de buget publicat de Ministerul Finanțelor prevede pentru anul 2026 suma de aproximativ 60,8 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, o creștere de 20% față de 2025. Această sumă reprezintă aproximativ 3% din PIB și este de două ori mai mare decât în 2023, când costurile au fost de 29,9 miliarde de lei. Aceste plăți acoperă doar dobânzile, fără rambursarea principalului la scadență.
Contextul macroeconomic rămâne unul dificil, cu prognoze de creștere scăzută și inflație persistentă. FMI și Banca Mondială estimează o recesiune ușoară în 2026, în timp ce OCDE prevede o creștere economică de doar 1% în același an. În ceea ce privește inflația, ING anticipează o medie anuală de 8,2% în 2026, iar OCDE estimează că revenirea în intervalul țintă al BNR, de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual, va avea loc abia în 2027.
Coordonarea dintre Guvern și BNR este considerată esențială pentru stabilitatea piețelor financiare. Un calendar de împrumuturi predictibil ar putea reduce presiunea asupra randamentelor și ar putea susține stabilitatea leului. Implementarea unui astfel de plan ar transmite agențiilor de rating un semnal de disciplină fiscală, într-un moment în care consolidarea bugetară depinde de venituri și de absorbția fondurilor europene din PNRR, care intră în etapa finală.