Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a prezentat bilanțul activității Guvernului în cadrul ultimei sale conferințe de presă, abordând situația financiară a țării. Acesta a declarat că perioada de gestionare a fost marcată de necesitatea de a combate un consum pe datorie, descris de acesta ca fiind unul de tip toxic. Conform declarațiilor, această formă de consum, bazată pe bani împrumutați, a contribuit direct la atingerea unui deficit bugetar record pentru România.
Ilie Bolojan a subliniat că măsurile luate au avut ca scop reducerea acestui deficit, un efort care a dus la depășirea evaluărilor agențiilor de rating. Premierul interimar a menționat că scăderea consumului a fost o consecință directă a eliminării creditării excesive. El a precizat că, deși procesul a fost dificil, eforturile cetățenilor au avut sens deoarece au permis stabilizarea indicatorilor macroeconomici și reducerea deficitului bugetar prin măsuri de austeritate necesare.
În ceea ce privește fondurile europene, șeful Guvernului a afirmat că a găsit PNRR blocat și în prag de eșec, intervenind pentru a-l renegocia și a-l reporni. Ilie Bolojan a susținut că rata de absorbție a PNRR ar fi putut atinge 100%, însă acest lucru a fost împiedicat de PSD prin blocarea Legii salarizării. Această situație a afectat capacitatea de implementare a proiectelor majore de dezvoltare prevăzute în cadrul planului de recuperare.
Premierul a vorbit și despre încercările de a implementa reforme structurale, precum reforma pensiilor magistraților și reforma administrației publice. Ilie Bolojan a acuzat PSD de sabotarea Guvernului, argumentând că partidul a reacționat negativ atunci când a observat că programul de guvernare este pus în practică. El a susținut că, în absența acestor blocaje politice, situația economică a României ar fi fost mult mai favorabilă pentru întreaga populație.
În concluzie, Ilie Bolojan a declarat că nu a purtat un război împotriva bugetarilor corecți, ci a acționat împotriva furtului. El a insistat pe transparența acțiunilor sale, afirmând că nu a ascuns nimic românilor și nu a falsificat cifrele oficiale. Premierul a exprimat recunoștință pentru reziliența oamenilor care au suportat greutățile economice din această perioadă de tranziție și reformă.
Contextul financiar al mandatului este marcat de decizii dure, precum necesitatea de a începe procesul de majorare a TVA pentru a evita o criză majoră. Aceste măsuri de consolidare fiscală au fost luate pentru a preveni un colaps economic, având în vedere că lipsa reformelor ar fi dus la impacturi severe asupra întregii țări. Stabilizarea deficitului rămâne un obiectiv critic pentru stabilitatea economică pe termen lung.