Fenomenele legate de evaziunea fiscală, frauda fiscală și munca la negru sau la gri reprezintă o problemă majoră pentru stabilitatea financiară a României. Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, a subliniat că aceste practici afectează direct resursele statului. Conform estimărilor sale, o aliniere la nivelul mediei europene în ceea ce privește aceste abateri ar putea genera un spor de 5% în veniturile bugetare ale țării.
Dumitru Costin susține că orice program de guvernare viitor trebuie să impună o politică de toleranță zero față de evaziunea fiscală și de munca neautorizată. El consideră că abordarea acestor probleme este esențială pentru atingerea obiectivelor economice naționale. Fără o luptă fermă împotriva fraudelor și a muncii la negru, liderul BNS afirmă că programele politice nu vor putea conduce țara către dezvoltarea dorită.
În ceea ce privește instituțiile statului, Dumitru Costin a criticat capacitatea administrativă actuală, comparând necesitatea acesteia cu infrastructura de stat. El a menționat că există numeroase instituții publice care funcționează ineficient în prezent. Pentru a corecta această situație, președintele BNS propune ca gestionarea administrativă să fie tratată ca o prioritate structurală, nu ca o simplă politică de mandat, pentru a combate eficient pierderile de venituri.
Liderul sindical a abordat și modul de utilizare a fondurilor europene, subliniind necesitatea unor condiții mai stricte pentru investiții. El a criticat faptul că, în prezent, se finanțează start-up-uri prin ghiduri care permit ocuparea precară a forței de muncă. Dumitru Costin a punctat că nu ar trebui acordate punctaje pentru locuri de muncă part-time de scurtă durată, ci trebuie încurajată o ocupare stabilă a angajaților.
O altă problemă identificată de Dumitru Costin este utilizarea schemelor de ajutor de stat de către anumite industrii. El a observat cazuri în care companii închid unități de producție pentru a deschide altele noi, păstrând aceiași lucrători, doar pentru a beneficia de avantaje financiare. Această practică este văzută ca o metodă de exploatare a sistemului, care necesită o reglementare mai riguroasă a condiționărilor oferite prin fondurile publice.
Evoluția veniturilor bugetare depinde în mod direct de capacitatea de colectare a impozitelor și de combaterea economiei informale. În România, monitorizarea indicatorilor fiscali și a muncii la negru rămâne un subiect critic pentru echilibrul fiscal. Eficiența instituțiilor de control și aplicarea unor sancțiuni drastice sunt elemente cheie pentru a reduce decalajul dintre veniturile reale și cele estimate de autorități.