Instabilitatea politică din ultimii doi ani ar putea avea un impact asupra companiilor de servicii IT din România abia peste aproximativ doi ani. Andrei Negulescu, strategic digitalisation manager în cadrul Matricia Solutions, explică faptul că, deși clienții nu au oprit proiectele de transformare digitală deja începute, aceștia au încetat să mai pregătească noi inițiative. Această lipsă de noi proiecte în pipeline se va traduce în cifre negative pentru industrie la un orizont de timp de două ani.
Conform declarațiilor făcute în cadrul emisiunii CEC Bank pentru Afaceri Românești, industria IT manifestă o întârziere de aproximativ doi ani până când se resimte efectele unor crize, comparând situația actuală cu experiența din 2008. Proiectele de transformare sunt de mari dimensiuni și au o durată lungă de implementare, motiv pentru care companiile care au demarat deja procesele nu le opresc. Totuși, blocajul observat în perioada dinaintea alegerilor amânate a afectat planificarea viitoare a clienților.
Matricia Solutions se concentrează în prezent pe proiecte în sectorul bancar, utilizând modele de limbaj pentru procesarea documentelor fără structură standard. Un astfel de sistem permite preluarea popririlor trimise de executori cu o precizie de 98-99%, eliminând munca manuală a angajaților. Compania modelează procesele pe platforme IT consacrate din SUA pentru a asigura siguranță și actualizări, având în echipă un singur developer, deoarece nu scrie cod propriu.
Tehnologia AI modifică modul în care companiile mici își evaluează nevoia de furnizori externi, deoarece angajații cu profil tehnic pot construi aplicații rapid folosind instrumente precum Claude. Andrei Negulescu subliniază că expertiza nu mai reprezintă o barieră insurmontabilă, ceea ce pune furnizorii de servicii în fața unei provocări de a demonstra valoarea consultanței. În același timp, se observă o tendință de revenire la infrastructura proprie (on-premises) în industriile reglementate, din cauza riscurilor de securitate asociate cloud-ului.
Pe termen lung, cererea pentru digitalizare va fi susținută de maturizarea economiei românești. Multe firme care au crescut în anii '90 și 2000 fără procese formalizate au acum necesitatea de a implementa structuri de business clare pentru a continua dezvoltarea. Scopul final al acestor investiții nu este tehnologia în sine, ci modul în care procesele de business vor arăta la finalul implementării, asigurând o funcționare eficientă a organizațiilor.
Evoluția digitalizării în România are loc într-un context macroeconomic marcat de eforturi de consolidare fiscală. Deși deficitul bugetar a coborât la 3,81% din PIB, presiunea financiară rămâne prezentă, dobânzile reprezentând un cost semnificativ pentru stat. Această stabilitate fiscală urmărită prin măsuri de consolidare este relevantă pentru mediul de afaceri care decide direcția investițiilor în infrastructură digitală și tehnologii emergente.