Inteligența artificială devine un motor esențial pentru economia globală, însă beneficiile economice sunt însoțite de riscuri majore pentru angajați. Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează că integrarea acestei tehnologii poate transforma, degrada sau elimina aproximativ 40% dintre locurile de muncă existente. Anunțul a fost făcut de Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, în cadrul reuniunilor anuale ale instituției și Băncii Mondiale desfășurate la Bangkok, în Thailanda.
Investițiile masive în infrastructura dedicată inteligenței artificiale contribuie la menținerea creșterii economice mondiale la un nivel de aproximativ 3%, în ciuda dificultăților cauzate de problemele din sectorul energetic. Dezvoltarea centrelor de date și producția de echipamente tehnologice generează o cerere suplimentară care beneficiază în mod special economiile asiatice. FMI estimează că aceste investiții ar putea adăuga între 0,5 și un punct procentual la creșterea economiilor asiatice avansate, în timp ce pentru economiile emergente contribuția ar fi între 0,2 și 0,8 puncte procentuale.
Impactul asupra pieței muncii este descris de Kristalina Georgieva ca fiind un tsunami care avansează lent, dar cu efecte resimțite în numeroase domenii. Estimarea de 40% nu indică faptul că acest procent de angajați va fi concediat, ci include atât profesiile amenințate de automatizare, cât și activitățile care vor deveni mai productive. Un studiu preliminar relevă faptul că 10% dintre locurile de muncă din Statele Unite solicită deja competențe specifice în domeniul inteligenței artificiale pentru a putea fi îndeplinite.
O preocupare majoră vizează tinerii absolvenți, pentru care obținerea primului loc de muncă devine o provocare tot mai mare. Președintele Singapore, Tharman Shanmugaratnam, a subliniat că dezvoltarea tehnologiei reduce deja cererea de angajați la începutul carierei, deoarece sarcinile tradiționale pentru începători pot fi acum executate de inteligența artificială. Această evoluție ar putea impune guvernelor intervenții pentru a preveni accentuarea diferențelor economice dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.
Pe lângă riscurile de ocupare, transformările tehnologice ar putea influența sistemele de educație și de impozitare pe măsură ce activitățile umane sunt preluate de tehnologie. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a menționat că aplicațiile AI mai simple, care nu depind de modele lingvistice de mari dimensiuni, ar putea crește productivitatea în sectoare precum agricultura, sănătatea și educația. Această diversificare a utilizării tehnologiei este văzută ca o oportunitate pentru economiile emergente de a capitaliza pe noile instrumente digitale.
Instituția financiară monitorizează constant indicatorii de creștere globală, având în vedere că în luna iulie FMI estima o creștere economică globală de 3% pentru anul 2026. În contextul volatilității piețelor, prognozele economice sunt actualizate periodic pentru a reflecta noile realități tehnologice și de infrastructură. Monitorizarea acestor tendințe este crucială pentru stabilitatea financiară și pentru adaptarea cadrelor legislative la noile modele de producție și consum.