Utilizarea inteligenței artificiale (AI) în cadrul Uniunii Europene a cunoscut o expansiune semnificativă în ultimii ani, însă rămâne în urma pieței muncii din SUA. Conform unui raport prezentat marți de Comisia Europeană, aproximativ 30% dintre lucrătorii din UE utilizează instrumente AI, în comparație cu un procent de 43% înregistrat în SUA. Diferențele de adoptare sunt marcante între statele membre, de la rate de aproape 36% în Suedia, Țările de Jos, Danemarca și Finlanda, până la valori sub 10% în România, Polonia, Bulgaria, Grecia și Cipru.
Adoptarea tehnologiilor AI aduce beneficii economice clare, printre care o creștere a productivității muncii de aproximativ 4%. Datele indică faptul că întreprinderile care utilizează aceste instrumente plătesc salarii mai mari, însă aceste avantaje nu sunt distribuite uniform. Companiile medii și mari înregistrează creșteri ale productivității mult mai ridicate decât întreprinderile mici, ceea ce ar putea accentua decalajele de venituri în Europa, o regiune dominată structural de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).
Pe lângă beneficiile de eficiență, tehnologia impune o reconfigurare a rolurilor profesionale, reducând cererea pentru sarcini cognitive standardizate, precum munca de birou, traducerea sau transcrierea. În schimb, se observă o creștere a cererii pentru funcții tehnice și analitice, de supraveghere și analiză. Totuși, expunerea la AI este ridicată și în profesiile de înaltă calificare, afectând în mod special managerii și profesioniștii din domeniul financiar, ceea ce poate duce la costuri cognitive și sociale semnificative.
Un aspect critic vizează impactul asupra noilor generații de angajați, deoarece procesul de transformare a tinerilor în profesioniști experimentați este sub presiune structurală. Un studiu transnațional a evidențiat o scădere a numărului de angajări pentru nivelul entry level, cu valori cuprinse între 14 și 29%, în funcție de țară. Sectoarele precum dezvoltarea de software și serviciile pentru clienți sunt printre cele mai expuse, existând riscul ca AI să înlocuiască anumite sarcini de început de carieră.
Utilizarea excesivă a AI poate compromite gândirea critică, în special în rândul utilizatorilor tineri. Într-un experiment realizat pe 758 consultanți, s-a observat că, atunci când sarcinile depășeau capacitatea sistemului, utilizatorii care s-au bazat pe AI au avut o probabilitate cu 19 pp mai mică de a ajunge la o soluție corectă. Această tendință de a accepta rezultate plauzibile, dar eronate, subliniază riscul de a trece de la evaluarea conținutului la simpla supraveghere a acestuia.
Dependența tehnologică a Europei rămâne un punct de vulnerabilitate, deoarece adoptarea AI în UE depinde în proporție de peste 80% de furnizori din afara Uniunii pentru infrastructură, produse și servicii esențiale. Această situație ridică îngrijorări privind autonomia strategică și competitivitatea continentului. În acest context, Comisia Europeană a stabilit crearea unui grup de experți în domeniul AI pentru a investiga permanent implicațiile acestor tehnologii asupra pieței muncii.