Statul român aplică în anul 2026 un mecanism de rambursare a aproape integral accizei la motorina utilizată în agricultură, cu un buget de 714,3 milioane de lei. Această măsură fiscală este adesea asociată cu obiective de dezvoltare durabilă privind eliminarea foametei, însă datele Eurostat relevă o realitate diferită. Aproape 18,1% dintre români nu își permit o masă completă la fiecare două zile, o proporție care depășește media Uniunii Europene.
Schema de ajutor de stat, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014, permite producătorilor agricoli să recupereze diferența dintre acciza standard și rata redusă. Pentru anul 2026, acciza standard este de 2.804,29 lei la 1.000 de litri, în timp ce rata pentru agricultură este de doar 106,72 lei. Diferența de aproximativ 2,697 lei pe litru este rambursată fermierilor prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
În primul trimestru din 2026, beneficiari au fost doar 9.866 de exploatații, care au consumat peste 57,5 milioane de litri de motorină eligibilă. Suma totală rambursată în această perioadă a fost de aproximativ 155,3 milioane de lei, ceea ce înseamnă un ajutor mediu de circa 15.700 de lei per exploatație. Totuși, acest număr de beneficiari reprezintă o fracțiune infimă din cele aproape 2,9 milioane de exploatații agricole înregistrate la Recensământul General Agricol din 2020.
Un aspect critic este modul de rambursare, deoarece fermierii trebuie să achiziționeze combustibilul la prețul întreg și să finanțeze diferența din propriul flux de numerar. Această procedură creează un decalaj financiar important, mai ales în perioadele de primăvară și vară, când cheltuielile sunt mari și încasările din recoltă încă nu au avut loc. Autoritățile au anunțat la 30 iulie pregătirea unei propuneri pentru ca recuperarea accizei să se facă în maximum trei luni.
Eficacitatea reducerii fiscale nu se transmite automat către consumator, deoarece prețul final este influențat de numeroase etape precum depozitarea, procesarea, transportul și comerțul. Avantajul fiscal poate fi absorbit de marjele de profit sau de costurile de finanțare ale fermierilor, fără a scădea prețul de la raft. În ultimul trimestru din 2025, prețurile bunurilor și serviciilor consumate în agricultură au crescut în România cu 2,5%, în condițiile în care îngrășămintele au devenit cu 7,9% mai scumpe.
Securitatea alimentară implică atât disponibilitatea hranei, cât și accesul economic la aceasta. În timp ce sprijinul pentru motorină vizează disponibilitatea prin susținerea producției, problema majoră a românilor este accesul economic. Conform datelor Eurostat din 2025, 18,1% dintre cetățeni nu își permit o masă cu carne, pui sau pește la fiecare două zile, în condițiile în care media europeană este de 8,5%. Această discrepanță indică faptul că instrumentele fiscale agricole nu rezolvă direct problema accesului la hrană a gospodăriilor cu venituri reduse.